Până în prezent, 29 de persoane și-au pierdut viața, inclusiv 10 soldați și 19 presupuși infractori, în războiul urban care a izbucnit în Mexic în ultimele două zile.
Violența a izbucnit după arestarea de către poliție a lui Ovidio Guzmán López, fiul lui Joaquín Guzmán Loera, mai cunoscut sub numele de „El Chapo”, un baron al drogurilor capturat și condamnat la închisoare pe viață în 2014.
López este acuzat că este șef al unei părți a cartelul de la Sinaloa, fondat de tatăl său și considerat una dintre cele mai mari organizații de trafic de droguri din lume.
O adevărată insurecție armată este în desfășurare în tot statul Sanaloa: pe lângă victime, știrile care sosesc din Mexic relatează invazia armată a aeroportului internațional Culiacan, guvernul încercând să reacționeze mobilizând vehicule blindate pe străzile luate cu asalt de bărbați armați ai cartelului narcos.
Arestarea, care a avut loc în Culiacán, cel mai mare oraș din statul Sinaloa (de la care își ia numele cartelul) protagonist al primelor ciocniri violente dintre poliția mexicană și membrii grupării, a survenit după șase luni de supraveghere specială, efectuate de agențiile naționale de aplicare a legii cu cooperarea Statelor Unite.
De altfel, acesta din urmă, în urmă cu câteva săptămâni, „pusese la bătaie” o recompensă de 5 milioane de dolari pentru oricine a furnizat informații utile despre Guzmán López (și frații săi, care au fost implicați și ei în anchetă).
Cu toate acestea, până în prezent, în ciuda implicării SUA, nici un proces de extrădare împotriva lui în America nu a fost încă autorizat.
Cu toate acestea, situația rămâne destul de tensionată. Juan de Dios Gamez, primarul orașului Culiacán, a îndemnat cetățenii să nu-și părăsească casele, cel puțin până când situația poate fi considerată sub control.
Motiv pentru care orașul a suspendat toate activitățile administrative și a închis școlile. În cele 48 de ore de la arestare, de altfel, numeroase mașini au fost incendiate și 18 persoane au fost rănite.
Chiar și compania aeriană națională Aeromexico a avut unele dificultăți: personalul de la bord a spus că un avion cu destinația Mexico City a fost lovit de un glonț chiar înainte de decolare, alarmând pasagerii.
Este greu de înțeles cum va evolua situația, chiar dacă precedentele nu sunt liniștitoare: forțele de securitate mexicane îl arestaseră deja pe Guzmán-López în 2019, dar îl eliberaseră pentru a înăbuși violența susținătorilor săi.
Piața de droguri este încă prea puternică pentru a face față. În general, apropierea Americii de Sud de traficul de droguri este o operațiune, adesea inconștientă, pe care o facem de mulți ani încoace.
Este adevărat, în această parte a lumii traficul de droguri are o tradiție îndelungată în spate, dar abia într-o eră relativ modernă (în jurul anilor 2000) problema s-a extins până la punctul de a implica o mare parte a continentului, lăsând în urmă o mare de sânge și morți.
Motivele acestei expansiuni și rezonanțe sunt mai multe, toate interconectate. Pentru a numi doar câteva, ne-am putea referi la fragmentarea marilor carteluri de droguri în „celule” mai mici, la sărăcirea generală a populației și la intensificarea corupției, care s-a strecurat în Guvern și Instituții fără prea mari dificultăți.
Toate elementele care au deschis calea pentru avansarea traficului de droguri, care mai degrabă decât să fie considerate într-o dimensiune locală, trebuie acum privite într-o cheie globală.
Tocmai acest „export” al său a schimbat radical și a transformat America de Sud, devenită „cartierul general” al principalelor grupări mafiote din lume, care își pot gestiona cu ușurință meseriile transoceanice de aici.
Iar Mexicul poate fi considerat centrul său. Experții îl definesc ca fiind un stat pod sfâșiat de flagelul traficului de droguri, care în ultimii 20 de ani a ucis aproape jumătate de milion de oameni și a forțat 400.000 să emigreze în altă parte.
Dacă „războiul împotriva drogurilor” a caracterizat istoria Mexicului în (cel puțin) ultimii cincisprezece ani, motivul este mai presus de toate geografic.
Națiunea, situată între Statele Unite și restul Americii de Sud, este inevitabil o zonă de tranzit pentru persoane și mărfuri care călătoresc între cele două Americi.
Așa a „câștigat” Mexicul rolul pe care îl deține în prezent. Și în toate acestea cartelul de la Sinaloa este protagonistul incontestabil.
Considerată una dintre organizațiile dominante în traficul de droguri din Mexic, aceasta a fost de fapt fondată de El Chapo Guzman și condusă de acesta cel puțin până la arestarea sa în 2014.
După care, potrivit autorităților locale, comanda a trecut în mâinile fiului. Cu toate acestea, rana este mult mai adâncă.
Potrivit datelor raportate de Crisis Group, o organizație transnațională non-guvernamentală, non-profit, care desfășoară cercetări de teren asupra conflictelor violente din 1995, numărul grupurilor criminale din Mexic s-a dublat, de la 76 în 2010 până la 205 în 2020.
Este clar că strategia de represiune armată adoptată până în prezent de guvern nu funcționează. Cu toate acestea, nu este clar că ar fi necesare mai mult decât gloanțe, planuri de protejare a celor mai vulnerabili în zonele cele mai afectate de violență și că mai degrabă este nevoie de o luptă internă pentru combaterea corupției.
Riscul este ca, altfel, înșiși cetățenii să se înarmeze până în dinți (cum începe să se întâmple) și ca justiția privată să alimenteze o urmă nesfârșită de moarte.
{source}<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="es" dir="ltr">deadly riots erupted on the streets of sinaloa, mexico after the arrest of el chapo’s son ovidio guzmán-lópez<br><br>-29 killed (10 soldiers + 19 suspects)<br>-35 military personnel injured<br>-21 gunmen arrested <a href="https://t.co/EmIreUJ3BG">pic.twitter.com/EmIreUJ3BG</a></p>— ian bremmer (@ianbremmer) <a href="https://twitter.com/ianbremmer/status/1611437150712504320?ref_src=twsrc%5Etfw">January 6, 2023</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>{/source}
Sursa: lindependente.online
Sursa foto: twitter Ian Bremmer
Adaugă comentariu