Transferul transfrontalier de date între Uniunea Europeană și Statele Unite s-a dovedit a fi extrem de spinos și controversat de-a lungul anilor.
Big Tech și guvernul SUA nu a garantat protecțiile prevăzute de normele UE, totuși nevoile economice internaționale i-au determinat pe legiuitori să adopte o abordare blândă față de Washington, înfruntându-se adesea în furia Curții Europene de Justiție.
Totuși, luni, 10 iulie, autoritățile au anunțat triumfător că au ajuns la un acord care ar trebui să repare lucrurile, un pact cunoscut sub numele de Cadrul de confidențialitate a datelor pe care legiuitorii l-au considerat atât de solid încât au decis să îl adopte imediat.
Comisia Europeană revendică victoria și îmbrățișează acordul, promițând că, în final, acesta:
„va asigura un nivel adecvat de protecție, comparabil cu cel al Uniunii Europene, pentru transferul datelor cu caracter personal din UE către companiile din SUA”.
Nu se face neapărat referire la protecțiile garantate de GDPR, care sunt încălcate ocazional chiar și în Europa, în ceea ce privește posibilitatea ca detaliile cetățenilor UE să poată fi vizualizate în mod liber de către agențiile de informații americane, punct de controversă care, la rândul său, a stânjenit desfășurarea activităților comerciale.
Cadrul de confidențialitate a datelor, susține Bruxelles, limitează capacitățile de spionaj ale SUA la ceea ce este „necesar și proporțional”, un simț al proporției care va trebui să fie supravegheat de către o entitate independentă, cunoscută sub numele de Curtea de revizuire a protecției datelor (DPRC), care va fi accesibilă oricărui cetățean al UE care dorește să-și apere drepturile.
Începând de marți, 11 iulie, companiile pot semna astfel acordul și se pot adapta la indicațiile acestuia, ferindu-se de necesitatea introducerii unor garanții suplimentare pentru protecția datelor.
Noul pact înlocuiește Scutul de Confidențialitate (Privacy Shield) după trei ani, considerat ilegitim de către Curte, care înlocuise Safe Harbor în 2016, care la rândul său a fost considerat inadecvat.
Incapacitatea istorică a legislatorilor europeni de a pune drepturile cetățenilor înaintea intereselor economice și de supraveghere nu poate decât să trezească prudență, cu atât mai mult când se consideră că unele surse jurnalistice au raportat că Washington a exploatat războiul din Ucraina pentru a pune presiune asupra UE și în ceea ce privește accesibilitatea datelor.
Activiștii specializați în lupta împotriva abuzului digital trag deja un semnal de alarmă, sugerând că și cadrul de confidențialitate a datelor ar putea suferi epilogul inglorios al predecesorilor săi în următorii câțiva ani.
Potrivit noyb, o organizație non-profit fondată de omul care a contribuit cel mai mult la dezmembrarea acordurilor comerciale anterioare, Max Schrems, noul cadru administrativ nu este decât o variantă a ceea ce a fost Shield de confidențialitate.
„Se spune că definiția nebuniei înseamnă să faci mereu aceleași lucruri de mai multe ori, așteptând un rezultat diferit de fiecare dată”, se plânge Schrems.
„Cel mai recent acord nu se bazează pe schimbări concrete, ci pe interese politice. Încă o dată, Comisia în funcție pare să creadă că mizeria care va apărea va fi o problemă pentru următorul executiv”.
Acuzația făcută de activist se referă la faptul că, ținând cont de timpii administrativi, Curtea de Justiție cu greu va avea posibilitatea de a exprima o hotărâre în această privință înainte de 2025.
Instanța ar putea exercita dreptul de a suspenda cadrul de confidențialitate a datelor în așteptarea unei decizii definitive, însă adoptarea unei astfel de opțiuni ar reprezenta o provocare deschisă la adresa sferei politice și ar ajunge să influențeze lumea financiară, pe scurt, o astfel de cale ar fi destul de complicată.
La rândul său, Comisia și-a anunțat intenția de a evalua periodic eficacitatea pactului, prima revizuire fiind programată pentru iulie 2024.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu