Utilizarea plasmei hiperimune pare să fie „asociată cu beneficii legate de mortalitatea la persoanele imunocompromise afectate de Covid-19”!
Acest lucru este sugerat de rezultatele unui studiu publicat recent în jurnalul JAMA Network Open, realizat cu scopul de a evalua „Experiențe clinice” ale pacienților imunosupresivi Covid tratați cu plasmă convalescentă.
Autorii lucrării științifice, și anume o revizuire sistematică și o meta-analiză, au examinat o serie întreagă de studii și cazuri clinice în care pacienții cu Covid au prezentat imunosupresie primară sau secundară (adică ereditară sau nu), încercând să facă lumină asupra impactului transfuzie de plasmă convalescentă în orice doză.
Ei bine, s-a constatat că tratamentul cu plasmă convalescentă este legat de o scădere a riscului de mortalitate la pacienții imunocompromiși, în ciuda faptului că aceștia din urmă au primit tratamentul „relativ târziu”.
„Eficacitatea terapiilor pe bază de anticorpi pentru indivizii imunocompetenți se bazează pe administrarea precoce cu doze suficiente” și „acest principiu a fost validat de experiența plasmei convalescente Covid-19”, se arată în studiu, care însă amintește că în acest caz pacienții imunodeprimați au fost tratați cu plasmă hiperimună în medie la 17 zile după apariția primelor simptome și la 11 zile după spitalizare.
Din acest motiv, prin urmare, plasma convalescentă ar putea reprezenta cu atât mai mult o armă fundamentală pentru a învinge Covid la persoanele imunodeprimate.
Mai mult, așa cum se subliniază în cadrul studiului:
„eficacitatea plasmei convalescente la pacienții imunocompromiși care au raportat simptome timp de săptămâni sau luni deschide calea pentru ipoteza că își menține eficacitatea clinică până când primitorul este seronegativ și nu există leziuni parenchimatoase ireversibile”.
Desigur, trebuie amintit că studiul se caracterizează prin unele limitări, motiv pentru care „ipoteza unui efect benefic semnificativ al plasmei convalescente asupra mortalității la pacienții imunodeprimați nu poate fi demonstrată definitiv cu datele actuale”.
Totuși, în prezent se poate vorbi deja de prezența „elementelor foarte puternice” care „susțin eficacitatea” plasmei hiperimune în reducerea mortalității la pacienții imunodeprimați cu Covid!
Acest fapt este destul de relevant, în condițiile în care „pacienții imunocompromiși au un risc crescut de morbiditate și mortalitate asociată cu boala COVID-19, deoarece au răspunsurile anticorpilor mai puțin frecvente la vaccinuri”.
Nu numai atât, din moment ce chiar și tratamentul cu anticorpi monoclonali „folosit pe scară largă pentru a trata Covid-19” acum pare să fie din ce în ce mai puțin eficient.
„Evoluțiile SARS-CoV-2 au fost asociate cu variante rezistente la anticorpii monoclonali și cu virulență și transmisibilitate mai mare a virusului”, se arată în studiu, în care se subliniază apoi că de aceea în ultima perioadă „utilizarea terapeutică a plasmei convalescente a crescut pe baza presupunerii că conține anticorpi potențial terapeutici în perspectiva SARS-CoV-2 care pot fi transferați pasiv primitorului plasmei”.
Prin urmare, utilizarea plasmei hiperimune se pare că a început recent să fie reevaluată, după ce nu a fost mult luată în considerare în trecut.
În acest sens, nu se poate să nu ne referim la Italia, unde până acum terapia pe bază de plasmă convalescentă nu a fost niciodată luată în serios în rândul presei naționale care a asociat-o în repetate rânduri cu conceptul de „teoria conspirației” și instituțiile care au redimensionat-o.
De fapt, în aprilie 2021, un studiu promovat de Agenția Italiană a Medicamentului (AIFA) și Institutul Superior de Sănătate (ISS) a diminuat rolul terapeutic al plasmei convalescente!
AIFA, care, în timp ce vorbește despre ipoteza de a trebui să „studieze în continuare rolul terapeutic potențial al plasmei la subiecții cu Covid ușor-moderat și în stadiile foarte incipiente ale bolii”, a subliniat că cercetarea „nu a arătat un beneficiu al plasmei în ceea ce privește reducerea riscului de agravare respiratorie sau deces în primele treizeci de zile”.
Cu toate acestea, un studiu publicat în martie 2022 în New England Journal Of Medicine a ajuns la rezultate diferite și mai puțin incerte, din care a reieșit o evaluare pozitivă a efectelor tratamentului cu plasmă a celor vindecați la pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii.
Dovezile în favoarea plasmei hiperimune, așadar, s-au înmulțit în ultima vreme, iar terapia se dovedește din ce în ce mai mult a fi un mijloc important de combatere a Covid-19.
În Italia, pionierul experimentării cu plasmă hiperimună a fost dr. Giuseppe De Donno.
Fostul medic șef al spitalului Carlo Poma din Mantova, a suferit atacuri grele menite să-l discrediteze atunci când au apărat tratamentele pe bază de plasmă la începutul pandemiei, tratat ca un om sfânt în dezbaterea publică pentru că a susținut că a reușit să elimine mortalitatea printre pacienții săi Covid cu un tratament foarte ieftin, cum ar fi cel pe bază de plasmă.
Până și carabinierii NAS au fost găsiți în secție. În iunie 2021, a demisionat din funcția din spital, iar pe 28 iulie 2021, s-a sinucis.
Această nouă cercetare îți aduce în minte povestea și cuvintele sale amărâte când, vorbind despre boicotul tratamentelor pe bază de plasmă și despre denigrarea profesionalismului său de medic, a spus:
„Într-o zi comunitatea științifică va trebui să răspundă cetățenilor despre asta".
Pe zi ce trece, încep să iasă la lumină ce interesele au existat în perioada pandemică, altele decât tratarea cu adevărat a acestui virus, care avea atât de multe alte medicamente și tratamente cu care se putea trata!
Cred că pentru mulți specialiști în domeniu este clar că acest ser se dovedește a fi nu doar un eșec total, dar și extrem de periculos pentru sănătatea oamenilor.
Doresc să amintesc cum în câteva emisiuni încă libere din Italia, se prezentau cazuri concrete, de persoane care după ce ajunseseră la spital în stare gravă, după căteva ore de la tratamentul cu plasmă hiperimună, plecau acasă pe picioarele lor! Cred că nu mai trebuie să adăugăm altceva!
Sursa: lindependente.online
Alte surse:
Adaugă comentariu