Războiul hibrid internațional dintre marile puteri se extinde din ce în ce mai mult, cu China care ar putea fi acum direct implicată în contextul sancțiunilor impuse de Occident Rusiei și, în general, asupra aproape tuturor țărilor nealiniate intereselor geopolitice ale Washingtonului.
După ce Casa Albă a tras un semnal de alarmă în urmă cu câteva săptămâni despre faptul că Beijingul ar fi dispus să furnizeze arme Moscovei, de fapt, administrația americană a început acum să sondeze dorința celor mai apropiați aliați ai săi de a impune sancțiuni asupra celei de-a doua economii mondiale, creând astfel o ruptură tot mai evidentă și profundă între cele două blocuri!
Cel vestic și cel reprezentat de axa Moscova-Beijing, în timp ce toți ceilalți actori geopolitici non-occidentali se străduiesc din răsputeri să mențină o poziție neutră.
Statele Unite au avertizat China că este împotriva ideii de a furniza arme Rusiei atât în timpul conversațiilor la distanță dintre Biden și Xi Jinping, cât și în timpul întâlnirii față în față, care a avut loc pe 18 februarie, dintre secretarul de stat al SUA Antony Blinken și un înalt diplomat chinez Wang Yi, în marja unei conferințe globale de securitate la München.
Consultările pentru a impune restricții economice Chinei sunt încă într-o etapă preliminară și au scopul de a consolida G7 pentru a coordona eventualele sancțiuni, deși nu este încă clar care active sau companii ar putea fi afectate de această măsură, întrucât Departamentul de Trezorerie al SUA a refuzat să comenteze pentru moment.
Întrebat despre consultări, un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă a răspuns că războiul Rusiei a îngreunat relațiile Chinei cu Europa și alte națiuni:
„Este o distragere a atenției pentru China și o lovitură potențială pentru relațiile lor internaționale de care nici nu au nevoie și nici nu ar trebui să vrea”, a spus el.
Deja la sfârșitul lunii februarie, unele organe de presă occidentale, precum Wall Street Journal (WSJ) au scurs informațiile furnizate de serviciile secrete din care reiese că Beijingul echipează Rusia cu mici drone comerciale pentru a ajuta forțele Kremlinului în războiul împotriva Ucrainei.
Potrivit Pentagonului, dronele nu numai că au ajutat Moscova în conflict, dar au permis și Chinei să adune informații cruciale pe câmpul de luptă.
Cu toate acestea, momentul în care WSJ a lansat informațiile serviciilor secrete apare instrumental pentru strategia de sancțiuni a Occidentului, care este principalul instrument de combatere a adversarilor sistemici.
Cu atât mai mult cu cât agenția britanică Reuters a recunoscut că, în legătură cu furnizarea de arme de către Beijing către Moscova, „asistenții președintelui american Joe Biden nu au furnizat în mod public dovezi”. La rândul său, gigantul asiatic a negat orice acuzație în acest sens.
Mai mult, deja în documentul intitulat „NATO 2030. Uniți pentru o nouă eră”, China este plasată imediat după Rusia ca rival sistemic, în timp ce în raportul intitulat „Conceptul strategic 2022”, China este definită ca o „provocare” pentru „interesele, securitatea și valorile” NATO.
Mai mult, potrivit mai multor analiști, Rusia rămâne ultimul obstacol înainte de a se concentra pe ceea ce este considerat cea mai gravă amenințare la adresa stabilității ordinii mondiale unipolare, și anume Beijingul.
Prin urmare, nu este de mirare că Washingtonul, odată cu prelungirea conflictului din Ucraina și consolidarea tot mai puternică dintre Rusia și China, începe să ia în considerare serios ipoteza sancționării Chinei, implicând și aliații europeni în acest sens, conform scenariului deja urmat cu Moscova.
Cu toate acestea, impunerea de sancțiuni asupra Beijingului s-ar putea să nu fie atât de simplă din cauza integrării sale complete în principalele economii ale Europei și Asiei, riscând astfel blocarea sau încetinirea întregului comerț global, deja parțial întrerupt de consecințele blocajelor (lockdown), înainte, și apoi după începerea războiului din Ucraina.
Drept urmare, unii aliați ai SUA, cum ar fi Germania și Coreea de Sud, sunt reticenți în a impune sancțiuni asupra celei de-a doua economii ca mărime din lume.
În ciuda divergenței unor națiuni și a dependenței energetice și comerciale a Uniunii Europene, un oficial de la Bruxelles a spus că, dacă China ar furniza Rusiei arme, aceasta ar trece de o „linie roșie” la care UE ar răspunde cu sancțiuni.
Comentariul oficialului face ecou discursului cancelarului Olaf Scholz în fața parlamentului german în care, înainte de întâlnirea sa cu Joe Biden, a avertizat Beijingul: „nu livrați armele agresorului Rusia”.
Între timp, Statele Unite au impus noi sancțiuni persoanelor și companiilor pe care le acuză că ajută Rusia să evite sancțiunile.
Măsurile includ și limite de export pentru companiile chineze care nu vor putea achiziționa articole precum semiconductori.
Mai mult, nu este exclus ca SUA să poată alunga Beijingul din sistemul financiar american, SWIFT, în urma a ceea ce au făcut deja cu Rusia, Iranul și Coreea de Nord.
Motivul pentru care Rusia, China și Iran lucrează de ceva timp pentru a crea un sistem financiar alternativ care, pe de o parte, este consecința directă a acțiunilor Washingtonului de a păstra „vechea” ordine globală, pe de altă parte, este și instrumentul mai puternic pentru stabilirea unui nou sistem financiar internațional și, prin urmare, a unor noi structuri geopolitice și de putere.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu