Economie

ITALIA: Ce prevede impozitul pe extra-profiturile bancare aprobat de guvernul Meloni?

ITALIA: Ce prevede impozitul pe extra-profiturile bancare aprobat de guvernul Meloni?

Impozitul pe profiturile suplimentare ale băncilor a fost inclus (în mod surprinzător) în decretul omnibus lansat de guvernul Meloni. 

Taxa va viza profiturile acumulate de instituțiile bancare în cursul anului 2023 și va servi la finanțarea reducerii impozitelor și scutirii pentru creditele ipotecare la primele locuințe. 

Din cele aflate, taxarea de 40% va fi declanșată dacă marja de dobândă înregistrată în 2023 „depășește valoarea pentru 2022 cu cel puțin 6%”.

În prima jumătate a anului 2023, cele mai mari cinci bănci italiene au înregistrat o creștere de 57,6% din marja de dobândă, care a crescut la un total de 17,814 miliarde față de 11,303 în prima jumătate a anului 2022.

Aplicarea taxei de 40% la creșterea cu 6,511 miliarde a marjei ar avea ca rezultat venituri de 2,6 miliarde euro, doar pentru primul trimestru din 2023 și doar raportat la primele cinci din sector: Intesa, Unicredit, Bper, Banco Bpm și Mps.

Manevra a fost anunțată pe 7 august de ministrul Matteo Salvini. Textul decretului nu poate fi încă vizualizat și nici nu este clar cum va decide executivul să cheltuiască banii strânși, dar ziarul italian Il Sole 24 Ore susține că „profiturile suplimentare” vor fi impozitate cu 40%, urmând criterii și perioade de timp specifice. 

Salvini nu a vorbit deschis despre asta niciodată, însă pe canalele sale de socializare a lăsat să se înțeleagă că probabil îi va ajuta pe cei care au o ipotecă cu rată variabilă și le va fi greu să o susțină, pentru că ratele, nefiind fixe, cresc din cauza creșterii dobânzilor.

O chestiune de care Guvernul s-a dovedit în mod repetat a fi deosebit de apropiată, îndepărtându-se de decizia BCE de a majora ratele, și care stârnește acum discuții, legându-se cu cea a profiturilor suplimentare. 

În primul rând, teama este că în final băncile, pentru a recupera ceea ce au pierdut, se vor îndrepta către clientul final, prin creșterea, de exemplu, a costurilor comisioanelor.

În al doilea rând, după cum a explicat Tommaso Monacelli, profesor titular de economie la Universitatea Bocconi din Milano, ideea că ratele dobânzilor mai mari cresc profiturile este incorectă. 

Aceasta pentru că «dobânzile mai mari au un dublu efect. Pe de o parte, desigur, cresc profitabilitatea împrumuturilor bancare acordate întreprinderilor și gospodăriilor. 

Dar pe de alta acestea încetinesc activitatea economică în general, generând o cerere mai mică de împrumuturi și, prin urmare, mai puține profituri”. Iar pe termen lung „al doilea efect tinde să prevaleze”.

Mulți consideră, de asemenea, nedrept că acești bani ajung (conform celor raportate de ministrul Salvini) să îi ajute pe cei care se află în dificultate din cauza alegerii de a contracta un credit ipotecar cu rată variabilă. 

Acesta din urmă este mai riscant, pentru că ratele variază în timp, și mai ieftin, pentru că de fapt este mai puțin costisitor, decât unul cu tarif fix. 

Totuși, tocmai în virtutea variabilității, cei care aleg acest tip de rată pot beneficia în același timp de rate foarte mici, într-adevăr, rata inițială a unui credit ipotecar cu dobândă variabilă este deja mai mică decât rata fixă, chiar dacă trebuie să avem în vedere posibilitatea unei creșteri în timp, în funcție de tendințele pieței.

Un alt punct de discuție este caracterul extraordinar al unor măsuri de genul acesta: impozitarea profiturilor suplimentare, implementată deja de scurt timp față de producătorii și revânzătorii de produse de energie electrică, petrol și gaze, îmbogățită de creșterile prețului energiei din ultima perioadă, intervine în anumite chestiuni excepționale și de obicei temporare. 

Folosirea lui în mecanisme practic obișnuite (cum ar fi creșterea ratelor dobânzilor de către BCE, care, deși de data aceasta a fost substanțială, se încadrează totuși în dinamica economică normală a continentului) ar însemna să riscăm să denaturam complet realitatea lucrurilor.

Cu toate acestea, Italia nu ar fi prima națiune care va introduce o astfel de măsură. 

În Spania, guvernul lui Pedro Sánchez s-a gândit deja la asta, care la sfârșitul anului 2022 a anunțat introducerea unor taxe suplimentare pe câștigurile companiilor energetice și ale băncilor.

Dacă apreciați munca noastră și doriți susținerea acestei platforme de știri faceți o donație cât de mică pentru întreținerea acestui site! Donează click aici!

Sursa: lindependente.online

Adaugă comentariu

Trimite
Abonează-te gratuit la știrile săptămânii!

Declar că sunt de acord cu termenele de utilizare și politica de confidențialitate precum și că am citit informațiile care sunt solicitate în conformitate cu articolul 13 din GDPR (Regulamentul EU - 2016/679).