Pentru prima dată, yuanul a depășit dolarul în comerțul bilateral chinez în ultimul trimestru, după cum a raportat săptămânalul economic dedicat Asiei, Nikkei Asia!
Este un pas înainte în procesul treptat de dedolarizare întreprins de marile puterile emergente pentru a reduce dominația internațională a dolarului.
China, în special, a declarat în mod explicit că scopul este extinderea rolului yuanului în plățile transfrontaliere.
În timp ce ponderea yuanului în plățile globale rămâne mică în raport cu dimensiunea economiei Chinei, aceasta crește cu 1,81% față de acum aproximativ cinci ani.
La nivel global, ponderea dolarului rămâne cea mai mare, la 42,02%, potrivit Societății pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale, mai cunoscută sub numele de SWIFT.
Yuanul s-a clasat pe locul cinci în general după euro, lira sterlină și yenul japonez.
Cu toate acestea, plățile internaționale în yuani în ultimul trimestru au crescut cu 11%, până la 1,51 trilioane USD, în timp ce plățile în dolari au scăzut cu 14%, la 1,4 trilioane de dolari!
Acesta este primul trimestru în care moneda chineză a depășit datele din 2010.
Yuanul a câștigat mai multă greutate în comerțul internațional din 2009, când China a permis pentru prima dată ca plățile comerciale să fie decontate în moneda sa.
În plus, guvernul chinez a deschis ușa pentru investitorii străini să tranzacționeze acțiuni și obligațiuni denominate în yuani prin Hong Kong, programul Stock Connect lansat în 2014, urmat de Bond Connect în 2017.
Această deschidere a piețelor de capital împreună cu îndepărtarea de dolar a permis creșterea yuanului, stimulată acum și mai mult de comerțul bilateral cu Rusia pentru cumpărarea de petrol.
Moscova a început să folosească mai mult moneda chineză, de când sancțiunile occidentale i-au întrerupt rețelele de plăți în dolar și euro!
Conform Băncii Centrale Ruse, în martie, yuanul a reprezentat 39% din volumul total de schimb în piața valutară din Rusia.
După începutul în 2009, Beijingul dorește acum să urmeze o strategie mai „structurată” pentru a promova utilizarea globală a yuanului!
În acest sens, președintele Xi Jinping a declarat Congresului Partidului Comunist în octombrie anul trecut că internaționalizarea yuanului ar fi fost promovată „într-o manieră ordonată”, care anunță o abordare mai proactivă în comparație cu formularea anterioară „constantă și prudentă”.
În acest scop, Beijingul semnează acorduri bilaterale importante: China și Brazilia, care consideră națiunea asiatică o piață majoră de soia, au ajuns în martie la un acord care permite schimburi directe între yuan și realul brazilian fără a utiliza dolarul american ca intermediar.
Argentina a declarat în aprilie că va trece de la dolari la yuani pentru a plăti importurile din China.
Mai mult, în timpul călătoriei istorice a președintelui chinez în Arabia Saudită din decembrie 2022, cele două națiuni au convenit să folosească renminbi pentru a plăti aprovizionarea cu energie către Beijing, punând astfel bazele nașterii petroyuanului în detrimentul petrodolarului.
În cele din urmă, multe economii emergente încearcă să se desprindă de orbita financiară a SUA și, prin urmare, sunt înclinate să treacă la moneda chineză.
Folosirea instrumentală de către Washington a dominației ”biletului verde” pentru sancțiuni împotriva Rusiei a accelerat și mai mult acest proces.
Beijingul începe să erodeze puterea dolarului pe piețele de mărfuri chiar și cu companiile occidentale datorită puterii sale imense de cumpărare.
În martie, China National Offshore Oil Corp. (CNOOC) deținută de stat și TotalEnergies din Franța au finalizat prima achiziție chineză de gaz natural lichefiat denominat în yuani.
Toate acestea ar putea duce la formarea unor blocuri monetare formate din mari democrații care vor continua să folosească dolarul, pe de o parte, și țări „emergente” sau țări nealiniate cu politicile Washingtonului care se vor îndrepta către utilizarea yuanului, pe de alta.
Așadar, tensiunile diplomatice și geopolitice dintre SUA și China nu sunt surprinzătoare întrucât prima se simte amenințată în rolul său de putere globală de ascensiunea economică și tehnologică a celei din urmă care ar putea duce și la o schimbare substanțială a ordinii internaționale.
Este vorba despre lupta pentru supraviețuirea „noului secol american” sau pentru ascensiunea definitivă a „secolului asiatic”.
Adaugă comentariu