Cu o țară, Italia, în plină urgență din cauza inundațiilor, Europa ne cere să reducem subvențiile împotriva creșterii prețurilor la energie și să folosim economiile pentru a reduce deficitul public.
Apăsând și pe concesiunile de plajă și pentru demontarea impozitului unic!
Politica fiscală, Pnrr, cadastrul și energiile regenerabile sunt câteva dintre subiectele asupra cărora Comisia Europeană a făcut recomandări specifice Italiei.
Pe frontul energetic, se ridică două probleme. Cu prima, Comisia UE invită Italia să ia măsuri în 2023 și 2024 pentru a adopta o serie de măsuri care vizează reducerea progresivă a ajutorului legat de creșterea prețurilor la energie și alocarea economiilor generate pentru reducerea deficitului public, explică vicepreședintele Comisia Europeană, Valdis Dombrovskis, în cadrul prezentării de ieri a pachetului de primăvară la Bruxelles.
O recomandare care nu se aliniază cu judecata pozitivă pe care Comisia Europeană a avut-o cu privire la venitul de bază.
Ajutorul actual împotriva costurilor mari ale energiei este de fapt destinat în mare măsură tocmai familiilor și întreprinderilor cele mai în dificultate, care au nevoie de acest sprijin pentru a evita scufundarea în sărăcia absolută.
Nu numai. Pentru că în acest moment guvernul italian alocă sprijin pentru a ajuta populația din Emilia Romagna afectată de inundație.
Ne întrebăm, așadar, dacă planul UE este un plan real:
”să avem cetățeni care să supraviețuiască doar datorită subvențiilor de la stat pentru a evita de a avea de-a face cu oameni autonomi și liberi din punct de vedere economic”.
Potrivit documentului, Italia ar trebui, de asemenea, să-și sporească capacitatea de transport intern de gaze pentru a diversifica importurile de energie, a consolida securitatea aprovizionării și a crește eficiența energetică în sectoarele rezidențiale și de afaceri, inclusiv prin sisteme de stimulare ad-hoc, adresându-se în special celor mai vulnerabile gospodării și celor mai afectate clădiri din punct de vedere al performanței energetice.
De asemenea, se solicită intensificarea eforturilor politice care vizează dobândirea competențelor necesare tranziției ecologice.
O altă problemă care face obiectul recomandărilor este impozitarea.
Comisia solicită Italiei să reducă în continuare impozitele pe muncă și să eficientizeze sistemul fiscal „prin adoptarea și punerea în aplicare în mod corespunzător a legii de abilitare privind reforma fiscală, păstrând progresivitatea sistemului fiscal”, se arată în documentul care este o critică implicită a impozitul unic.
Italia va trebui, de asemenea, să „îmbunătățească echitatea sistemului fiscal, pe de o parte, prin raționalizarea și reducerea beneficiilor fiscale, inclusiv TVA-ul și subvențiile dăunătoare mediului, și pe de altă parte, să reducă complexitatea sistemului”.
În plus, ar trebui să „alinieze valorile cadastrale la valorile actuale de piață”, subliniază Comisia, „pentru că acestea sunt în mare parte învechite”.
Actualizarea, continuă UE, este importantă pentru că „calculul impozitului pe proprietate” se bazează pe acele date.
În general, Italiei i se cere să întreprindă o politică fiscală mai prudentă, „limitând creșterea nominală a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național în 2024 la cel mult 1,3%”.
Pentru 2023, Comisia a decis de fapt să evite lansarea de proceduri pentru deficite excesive, în condițiile în care, pe baza dovezilor din 2022, 14 țări inclusiv Italia, ar fi în afara parametrilor.
Din 2024, subliniază Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru afaceri economice și monetare, nu vor mai fi reduceri pentru nimeni.
Italia, împreună cu Grecia, sunt considerate și singurele două țări din UE care continuă să înregistreze dezechilibre excesive chiar dacă „vulnerabilitățile lor par să se diminueze, tot datorită progresului politicilor”, se arată în raportul Comisiei.
Au sosit și recomandări în problema concesiunilor de plajă.
Întârzierile în implementarea procedurilor competitive efective pentru atribuirea concesiunilor maritime, lacustre și fluviale pentru activități recreative și turistice reprezintă o sursă de îngrijorare pentru UE care precizează că, în ciuda „legii anuale a concurenței din 2021 a furnizat condițiile pentru o reformă a sectorului și au fost introduse inițiative legislative succesive care acordă prelungiri ulterioare ale contractelor existente, împiedicând astfel progresul către o astfel de reformă”.
Și în sfârșit PNRR. Într-o conferință de presă, Gentiloni a explicat cum Italia are timp până în iunie pentru a cere o reformă a acestui sector.
După acea dată, rata PNRR din august ar fi în pericol (cea din decembrie încă nu a fost plătită):
„Avem o atitudine de mare deschidere, flexibilitate și disponibilitate de a colabora chiar și atunci când sosesc solicitări de schimbare a planului, încercând să facem toate acestea curând și bine pentru că scopul nu poate fi amânarea.
Întârzierea nu este convenabilă pentru economia italiană și cu siguranță nu ar fi un rezultat bun pentru Comisia Europeană”, conchide Gentiloni.
Sursa: laverita.info
Adaugă comentariu