În 2022, consumul global de cărbune a crescut cu 1,2%, depășind pentru prima dată, și în doar un an, 8 miliarde de tone, depășind astfel recordul anterior stabilit în 2013.
Acesta este ceea ce se poate citi printre rândurile „Cărbune 2022” , noul raport al agenției internaționale pentru energie (AIE), potrivit căruia aceste rate vor rămâne neschimbate în următorii ani, cel puțin până în 2025, dacă nu vor fi eforturi mai mari pentru accelerarea tranziției către producția și utilizarea energiei curate.
De fapt, astăzi, în timp ce acolo se poartă un război care implică și sectorul energetic, este greu de imaginat un viitor apropiat altul decât acesta.
În ultimele luni, creșterea prețului gazelor, pe lângă condițiile meteorologice nefavorabile și producția scăzută de energie nucleară, a fost suficientă pentru a ne face să revenim destul de repede la considerarea cărbunelui ca punct de referință energetic (chiar dacă încetinirea creșterii economice a redus simultan cererea de energie electrică).
S-a întâmplat în Regatul Unit, al cărui guvern a aprobat proiectul unei noi mine de cărbune în Whitehaven, în nord-estul Angliei, la treizeci de ani de la ultima deschidere în țară.
Uzina va fi folosită pentru extragerea cocsului, un combustibil pe bază de cărbune, pentru producția de fier și oțel.
Privind datele, însă, China este în prezent cel mai mare consumator de cărbune din lume: în 2021 a reprezentat 53% din cererea globală.
India a reprezentat în schimb 13%, în timp ce Uniunea Europeană și Statele Unite au reprezentat fiecare aproximativ 6%.
Potrivit lui Keisuke Sadamori, director al piețelor energetice și al securității la AIE:
„o cerere atât de mare de cărbune va duce la creșterea vertiginoasă a emisiilor globale”.
Cu toate acestea, „există multe semne că, criza de astăzi accelerează difuzarea energiilor regenerabile și eficiența energetică. Acesta va fi ceea ce ne va ajuta să inversăm cursul în următorii ani”, cu ajutorul, desigur, al politicilor guvernamentale ale statelor individuale.
Motiv pentru care, după 2025, cererea europeană de cărbune ar trebui să scadă sub nivelurile din 2020. De altfel, deși sunt așteptate marje de profit mai mari pentru producătorii de cărbune, agenția internațională nu a detectat o creștere a investițiilor în proiecte care vizează creșterea marketingului acestuia.
„Cei mai buni”, privind pe termen mediu și lung și la „tendințele viitoare”, nu mai cred în performanța economică a combustibililor fosili.
De altfel, prognozele indică faptul că, cererea de cărbune în următorii ani va suferi o scădere în economiile cele mai avansate, înlocuită cu cea pentru energiile regenerabile.
De asemenea, este adevărat că economiile emergente și în curs de dezvoltare, precum cele din Asia, sunt în schimb menite să crească utilizarea cărbunelui, cea mai mare sursă de emisii de dioxid de carbon din sistemul energetic global, pentru a face față creșterii lor economice.
Cu toate acestea, rămâne un mare semn de întrebare, alimentat de modul în care tocmai s-a încheiat cea de-a douăzeci și șaptea Conferință a părților privind clima (COP27) de la Sharm el-Sheikh.
Acordul la care s-a ajuns i-a lăsat pe cei de la summit să își pună speranțe în ceea ce privește combaterea crizei climatice cu gura uscată.
În documentul final, obiectivul stabilit de Acordul de la Paris referitor la limitarea încălzirii globale sub 1,5°C a fost menținut, dar numai în cuvinte.
Fără „eliminarea treptată a combustibililor fosili”, ci doar o solicitare adresată statelor membre de a „crește rapid implementarea măsurilor de producție de energie curată și de eficiență energetică și de a accelera eforturile de eliminare treptată a cărbunelui și a subvențiilor ineficiente din carbon pentru combustibilii fosili”.
Pe de altă parte, acest lucru era de așteptat, având în vedere participarea substanțială și sporită la Summit-ul a delegaților din una sau alta industrie fosilă.
La întâlnirea COP27, conform unei analize făcute cunoscute de BBC și realizată de organizația Global Witness, numărul profilurilor legate de sectorul hidrocarburilor a crescut chiar cu 25% față de precedentul COP, iar peste 600 de persoane prezente la negocierile climatice în Egipt erau oarecum legate de industria petrolului și gazelor.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu