Inteligența artificială continuă să evolueze și odată cu ea implicațiile pentru lumea muncii. În momentul de față, majoritatea lucrătorilor nu percep inovația tehnologică ca pe o amenințare, dar dacă mutăm orizontul de timp cu 10 ani înainte, considerentele se schimbă drastic.
Atât guvernul italian, cât și UE fac primii pași cu Legea IA.
Conform raportului OCDE: Inteligența Artificială (IA) și munca, 63% dintre lucrători se tem să-și piardă locurile de muncă din cauza IA în următorii 10 ani.
Dacă, pe de altă parte, ne concentrăm pe prezent, feedback-ul asupra tehnologiei este unul pozitiv.
Integrarea inteligenței artificiale la locul de muncă aduce o mai mare satisfacție în ceea ce privește rezultatele obținute, privind sănătatea fizică, psihică și salarială.
O diferență de opinie legată de dezvoltarea actuală a IA. Momentan suntem de fapt încă într-o fază embrionară.
Să ne gândim la Chat Gpt, inovator prin ființă, dar care își arată toate limitele și lacunele.
Pentru moment, așadar, dezvoltarea tehnologică actuală, integrată în lumea muncii, aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.
În Italia, de exemplu, raportul a evidențiat cum în momentul de față nu există elemente care să sugereze o reducere a cererii de muncă din cauza IA.
Profesiile de înaltă calificare, cele potențial mai expuse la progresele recente în IA generativă, se confruntă chiar cu o creștere a numărului.
Prin urmare, orice efecte adverse asupra angajării calificate poate dura timp până se materializează. În prezent, IA pare să completeze, nu să înlocuiască, abilitățile profesiilor de înaltă specializare.
Totuși, dacă sunt luate în considerare toate tehnologiile, profesiile cu cel mai mare risc de automatizare sunt cele mai puțin calificate.
30,1% dintre lucrătorii din Italia sunt angajați în acest tip de muncă, comparativ cu o medie OCDE de 27%.
PIAȚA MUNCII
Potrivit cercetărilor OCDE, piețele muncii din țările membre s-au stabilizat față de perioada legată de Covid, cu rate ale șomajului în scădere (-4,8%).
Participarea pe piața muncii a crescut, cu mai puține persoane de vârstă activă inactive, iar orele medii lucrate sunt peste sau chiar sub nivelurile de dinainte de criză.
Totuși, aceasta nu a fost urmată de o creștere a salariului. Într-adevăr, inflația erodează puterea de cumpărare a lucrătorilor și acest lucru se întâmplă în toate țările OCDE.
Se vorbește de o modificare pe bază anuală de -3,8%. Alături de aceasta a existat o creștere a profiturilor corporative, mai mare decât costul forței de muncă.
O dinamică care a fost subliniată și de BCE care a avertizat companiile să nu continue pe această tendință dacă nu vor să contribuie la o inflație persistentă.
Prin urmare, în acest context intră inteligența artificială și dezvoltarea ei.
În timp ce adoptarea IA de către întreprinderi este încă relativ scăzută, progresele rapide, inclusiv din perspectiva inteligenței artificiale generative, scăderea costurilor și disponibilitatea tot mai mare a lucrătorilor cu competențe în tehnologii avansate sugerează că țările OCDE ar putea fi în pragul unei noi revoluții tehnologice.
ANGAJATORII: CUM SĂ RĂSPUNDĂ LA NOILE TEHNOLOGII?
Nu există nicio îndoială că noile tehnologii vor avea mai devreme sau mai târziu repercusiuni asupra lumii muncii.
Momentan nu sunt utilizate pe scară largă în companii dar situația se va schimba în timp.
Tocmai din acest motiv, OCDE a întrebat angajatorii din sectoarele financiar și de producție ce acțiuni intenționează să întreprindă pentru a răspunde schimbărilor viitoare legate de tehnologie:
- 64% dintre cei care administrează companii din domeniul financiar cred că va fi necesară îmbunătățirea competențelor lucrătorilor lor,
- 53% doresc să se bazeze pe companii externe pentru a cumpăra servicii pe care nu le vor putea produce intern,
- 35% vizează să angajeze oameni noi cu competențe mai mari și
- 17% au concedierea ca soluție pentru schimbare.
Rezultate care, conform OCDE, evidențiază nevoia urgentă de acțiune politică pentru a evita eventualele pierderi de locuri de muncă.
Din acest punct de vedere, atât guvernul italian, cât și UE fac primii pași. Parlamentul UE, lider în lumea occidentală, a început reglementarea inteligenței artificiale prin aprobarea Legii I.
Obiectivele textului sunt:
- asigurarea că sistemele IA, introduse pe piața UE și utilizate, sunt sigure și respectă legislația actuală privind drepturile fundamentale și valorile UE;
- asigurarea securității juridice pentru a facilita investițiile și inovarea în inteligența artificială;
- îmbunătățirea guvernanței și a aplicării efective a legislației existente privind drepturile fundamentale și cerințele de securitate aplicabile sistemelor IA;
- să faciliteze dezvoltarea unei piețe unice pentru aplicații IA legale, sigure și de încredere și să prevină fragmentarea pieței.
Prin urmare, sistemele IA cu un nivel inacceptabil de risc pentru siguranța oamenilor au fost interzise, cum ar fi cele utilizate pentru scorul social, sistemele de identificare biometrică la distanță în spații accesibile publicului, sistemele de poliție predictivă și de recunoaștere a emoțiilor în forțele de ordine, managementul frontierelor, la locul de muncă și instituțiile de învățământ.
În plus, am dorit să consolidăm dreptul cetățenilor de a depune plângeri cu privire la sistemele IA și de a primi explicații în acest sens.
În Italia încă nu se vorbește despre reguli concrete, dar Comisia pentru activități productive, comerț și turism a Camerei va lansa o serie de audieri privind IA pentru a evidenția aspectele pozitive și negative.
Obiectivul inițiativei va fi achiziționarea tuturor informațiilor pentru a formula apoi un proiect de lege care să înceapă să guverneze schimbarea și să o îndrepte în direcția corectă.
Sursa: laverita.info
Adaugă comentariu