Din cauza restricțiilor pandemice a fost afectată dezvoltarea emoțională la 50% dintre copii

În Anglia un studiu relevă efectele negative pe termen lung la cei mici. 

Comisarul pentru minori vorbește despre o „criză de sănătate mintală”. Și în același timp tulburările de alimentație se dublează.

Aproximativ jumătate (47%) dintre cei 6.095 de părinți britanici intervievați în cercetările recent publicate în Marea Britanie au declarat că copiii lor cu vârsta cuprinsă între 4 și 16 ani au experimentat mai multe dificultăți socio-emoționale în 2021, anul blocajelor repetate, decât în ​​2020.

Dintre cei mici 52%, cu vârsta între 4 și 7 ani, și-au văzut dezvoltarea socială și emoțională deteriorată, comparativ cu 42% dintre copiii de 12-15 ani. 

Doar unul din șase copii a experimentat îmbunătățiri în acea perioadă. 

Raportul, publicat ieri, urmărește să răspundă la întrebarea:

„Cum au influențat experiențele părinților pe piața muncii dezvoltarea socială și emoțională a copiilor în timpul pandemiei?”, care dă titlul studiului produs de Institutul de Studii Fiscale (IFS), în colaborare cu Institutul de Educație UCL (Facultatea de Educație și Societate din University College London), și finanțat de Fundația Nuffield, abordează o problemă mai puțin luată în considerare în investigațiile asupra efectelor copiilor în perioada închiderilor din era Covid.

De altfel, au fost studiate în profunzime problemele legate de dificultățile sociale, emoționale și de învățare rezultate din închiderea școlilor! 

La fel și creșterea bolilor neglijate sau subestimate. Acest raport evaluează întotdeauna aspectele de disconfort profund la cei mai mici, dar explorează și impactul experiențelor de muncă ale părinților asupra dezvoltării copiilor lor.

Josh Hillman, director de educație la Fundația Nuffield, a declarat:

„Această cercetare importantă evidențiază un alt efect negativ pe care l-a avut pandemia asupra copiilor și tinerilor, în special asupra celor ai căror părinți au încetat să lucreze sau au fost disponibilizați”.

Nu este deloc un dat că copiii „se vor recupera” cu ușurință, notează Andrew McKendrick, economist și cercetător la IFS, unul dintre autorii raportului, pentru că „dovezi mai mari în afara studiului nostru” au arătat că consecințele pot fi pe termen lung. 

Cu impact asupra sănătății mintale a copiilor „mai mare decât înainte de pandemie”.

Este un altul dintre numeroasele motive pentru care trebuie să investigăm gestionarea Covid de către guverne și autoritățile sanitare. 

Au fost călcate în picioare prea multe drepturi, cu suferințe care nu pot fi arhivate doar prin decretarea încetării stării de urgență sanitară. 

Că Comisia parlamentară de anchetă asupra Covid ar trebui să evalueze dacă, printre măsurile luate, au existat „obligații și restricții lipsite de justificare pe baza criteriilor de rezonabilitate, proporționalitate și eficacitate, contradictorii sau în conflict cu principiile constituționale”, precum și „ verificarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantate constituțional”!

Asta nu înseamnă în niciun caz „a ne aventura în interpretări originale”, așa cum a declarat ieri, în ziarul italian La Stampa, deputatul Italia viva, Elena Bonetti.

Textul proiectului de lege aflat în discuție nu este un „obstacol în calea realizării faptelor”, așa cum a susținut fostul ministru al egalității de șanse, care susține că nu a participat la vot, ci un prim pas în încercarea de a reconstrui o poveste făcută din erori uriașe, minciuni, nedreptăți și măsuri impuse fără sprijinul unanim al științei.

Raportul tocmai publicat de IFS confirmă că mai sunt multe de investigat, despre suferința care a fost provocată și care va cântări în timp asupra echilibrului și dezvoltării celor mici. 

O altă analiză, de data aceasta a biroului comisarului britanic pentru copii, Dame Rachel de Souza, publicată tot ieri, a arătat că tulburările de alimentație în rândul copiilor s-au dublat în ultimii șase ani.

Aproximativ 11.800 de persoane cu vârsta sub 18 ani au început tratament la NHS pentru tulburări de alimentație în 2022-2023, față de 5.240 în 2016-2017, iar ziarul The Telegraph Dame Rachel a spus că creșterea ar fi putut fi determinată de „mai mult timp petrecut online de către copiii în izolare”.

Pentru a preciza apoi mai bine entitatea a ceea ce el a numit „criză de sănătate mintală” la cei mici. 

„Mă tem că izolarea cu care s-au confruntat mulți copii în timpul blocajului nu numai că i-a îndepărtat de rețelele de sprijin și de serviciile vitale de sănătate, dar i-a și determinat să petreacă mai mult timp navigând pe internet”.

Comentând cercetarea publicată de IFS, comisarul a mai declarat:

„Acest studiu arată că întreruperea cauzată de pandemie în dezvoltarea copiilor a fost de lungă durată. Este vital ca sprijinul social și emoțional adecvat să fie disponibil pentru a le permite copiilor să se recupereze și să continue să realizeze tot ceea ce își doresc”.

Cercetătorii le-au pus părinților 13 întrebări despre comportamentul copiilor lor, inclusiv cât de des copilul lor a părut îngrijorat, și-a pierdut cu ușurință încrederea sau a făcut crize de furie, atât în ​​februarie 2021, cât și, retrospectiv, cu un an mai devreme. 

Ei au descoperit că 47% dintre părinți credeau că abilitățile sociale și emoționale ale copilului lor s-au deteriorat în primul an al pandemiei.

Studiul IFS nu a găsit nicio dovadă că copiii din familiile mai sărace au suferit un impact mai rău asupra abilităților lor sociale și emoționale decât colegii lor mai înstăriți. 

Totuși, a verificat că întreruperile de muncă din perioada pandemiei, cu pierderi de venituri și incertitudini economice grele, au redus bunăstarea părinților și abilitățile socio-emoționale ale celor mici.

Copiii ale căror familii au experimentat cel puțin o schimbare din cauza concedierilor sau a concediilor temporare și-au văzut dezvoltarea socio-emoțională deteriorată în medie cu aproximativ 9%, în comparație cu cei ai căror părinți erau angajați sau șomeri în mod constant.

„Rezultatele noastre demonstrează importanța protejării gospodăriilor în perioadele de incertitudine economică semnificativă, pentru a reduce costurile semnificative în ceea ce privește capitalul uman și bunăstarea pe care o astfel de incertitudine le poate avea nu numai pentru adulții direct afectați, ci și pentru copiii lor”, conchide Sonya Krutikova, profesor asociat de economie la Universitatea din Manchester și director adjunct al cercetării IFS și Christine Farquharson, care în institut este responsabilă de înțelegerea factorilor care influențează educația și sănătatea copiilor.

Un alt indiciu al necesității de a nu repeta greșelile evidențiate de o comisie specială de anchetă privind gestionarea pandemiei în viitor.

Vedem cum în Italia, Președintele țării, nu este de acord cu investigarea măsurilor luate în perioada nebuniei pandemici.

Citind acest studiu, ne vine imediat întrebarea, oare de ce nu se dorește aflarea erorilor făcute pentru ca ele să nu mai fie urmate în viitor? Ce au de ascuns?

Sursa: laverita.info