La Roma, la câțiva pași de gara Termini, se află liceul clasic „Pilo Albertelli”.
Devenit celebru de-a lungul anilor pentru elevii pe care i-a găzduit, de la Enrico Fermi la Ettore Scola, școala a revenit în centrul atenției referitor la o alegere didactică împotriva curentului.
Consiliul școlar a respins două proiecte finanțate cu aproape 300 de mii de euro de la PNRR:
„Next Generation Labs” și „Next Generation Classroom”, care fac parte din planul național Școala 4.0, lansat de guvernul Draghi și care vizează transformarea sistemul didactic.
Consiliul școlii s-a opus ideii de a transforma sălile de clasă tradiționale în „laboratoare pentru profesiile digitale ale viitorului”.
„Copiii noștri trebuie să învețe istoria, să traducă din greacă și să aibă abilități de gândire critică”, au argumentat profesorii și părinții criticând ascensiunea tehnologiei în școli.
Moștenitorii lui Albertelli au cerut consiliului școlar să-și revizuiască decizia; pentru mâine este așteptată o adunare plenară pe această temă.
Proiectul „Next Generation Classroom” se adresează celor 20 de secții ale institutului, pentru care conducerea ar urma să achiziționeze, cu 149 de mii de euro din fonduri europene, echipamente digitale moderne „pentru îmbunătățirea predării, promovarea incluziunii și colaborării între colegi”.
Noile instrumente, precum tablele digitale și tabletele, vor fi completate de software care va asista disciplinele individuale „cu mare atenție la aspectul profesional, dar în același timp captivant și ludic.
Predarea personalizată va permite elevilor slabi să-și recupereze mai bine abilitățile de bază și elevilor excelenți să atingă noi obiective”, se arată în proiect.
La nivel național, și deci în contextul Școlii 4.0, proiectul „Sălile de clasă din generația următoare” își propune să transforme cel puțin 100.000 de săli de clasă din școlile primare, gimnaziale și licee în medii inovatoare de învățare, așa-numitele clase multimedia.
Având în vedere noile direcții de studiu „mai avangardiste”, „Next Generation Labs” intenționează să creeze laboratoare pentru profesiile digitale ale viitorului în școlile secundare superioare.
Liceul Albertelli ar putea folosi 124 de mii de euro de la PNRR pentru trei proiecte:
- „Info Bibliolab”, care prevede înființarea unui web radio și a unui laborator de grafică digitală și videomaking;
- „Spazio Museale Schola”, care ar oferi „vizitatorilor o experiență de navigare captivantă și interactivă”;
- „Abilitățile mele digitale”, prin care elevii și-ar îmbunătăți abilitățile digitale. Mai exact, acestea sunt cursuri pentru ICDL și pentru certificări profesionale TIC.
Prin urmare sunt laboratoare și insight-uri suplimentare care se adaugă studiului preexistent, ceea ce presupune pentru studenți fie sacrificiul socialității, fie neglijarea materiilor vechi.
Proiectele menționate sunt deja o realitate în institutele tehnice sau profesionale, în special în cursurile de grafică și comunicare, care vizează obținerea unei „diplome finalizate” care să permită intrarea în lumea muncii fără niveluri de studii ulterioare.
Liceele, în schimb, sunt destinate pregătirii universale, care presupun specializarea prin continuarea studiilor.
Două căi care răspund diferitelor interese, dorințe și nevoi ale elevilor. Cu toate acestea, de-a lungul anilor a existat o nivelare, o convergență între cele două căi. Un exemplu în acest sens este introducerea alternanței școală-muncă.
În ceea ce privește liceul Albertelli, consiliul școlar a respins propunerile făcute de director pentru că se ciocnesc cu natura și „obiectivele unui liceu”.
Mai mult, în ceea ce privește achiziționarea de noi echipamente tehnologice, părinții și profesorii au subliniat că institutul deține deja 41 de televizoare inteligente, 7 proiectoare, 49 notebook-uri și 41 desktop-uri, definind cheltuielile pentru echipamente multimedia suplimentare ca fiind iraționale „care au o viață foarte scurtă și care nu împiedică percepția de a trăi într-o lume efemeră”.
Creșterea echipamentelor tehnologice a fost contestată și din punct de vedere educațional:
”Multe cuvinte sunt spuse pentru bunăstarea emoțională și stimulul relațional, pentru dezvoltarea empatiei elevilor sau pentru a face din elev protagonistul care se apropie din ce în ce mai mult de alegerea conștientă a rolului său în societate, fără însă să existe vreo explicație sau evidență privind modul în care dispozitivele digitale pot contribui la aceste obiective.
Nici măcar un cuvânt, în schimb, nu este rezervat profunzimii cunoștințelor necesare pentru a înțelege o societate din ce în ce mai complexă”.
Introducerea tehnologiei în școli și, în general, apariția tehnologiei, este un subiect discutat pe scară largă de cercetătorii din trecut și de către cei contemporani.
„Aș îndemna profesorii să folosească mai puțin computerul. Ce scop servește? Studenții, nativi digitali, știu mai multe decât cei care ar trebui să le învețe informatica.
După ani de război cu noțiunile, internetul oferă copiilor o cantitate infinită de informații fără legătură, dar nu oferă sens critic, conexiune de date și, prin urmare, cunoștințe.
Profesorii au sarcina de a dezvolta simțul critic și de a conecta datele”, a declarat filozoful Umberto Galimberti.
La școală ar trebui să existe exaltarea „lucrurilor inutile” (greacă veche, latină, filozofie, matematică pură), așa cum le-a definit Agnes Heller,
”pentru că în acest fel la vârsta de 18 ani se are o bogăție de cunoștințe inutile cu care poți face totul. În timp ce cu cunoştinţe utile nu poţi face decât lucruri mărunte”.
Cu câțiva ani mai devreme, observând Italia boom-ului economic, scriitorul Pier Paolo Pasolini criticase și profetizase ascensiunea tehnologiei, care riscă „să omoare umanitatea, adică umanul din om”.
Din acest motiv, „a opri, a respinge o situație, a căuta alte căi, a pune întrebări, într-un cuvânt a te autoeduca, înseamnă a te supune unei asemenea tensiuni, unui marș atât de obositor împotriva valului încât doar o elită (și mâine o super elită) își va putea permite”.
----------------------
Vedem cum în Italia sunt licee care se opun acestor planuri pentru digitalizarea totală a școlii, iar în România se discută deja de scoaterea materiilor care formeaza gândirea generațiilor viitoare, gen Logica și Psihologia!
Se dorește oare crearea unor obedienți ai sistemului globalist care să nu mai pună întrebări ci doar să fie niște executanți?
Pentru că prin toate aceste măsuri practic se dorește desființarea gândirii critice ale viitoarelor generații!
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu