Guvernul lui Benjamin Netanyahu a aprobat înființarea „Gărzii Naționale pentru Israel”, un corp de poliție guvernamentală aflat în subordinea Ministerului Securității Naționale.
Ministerul este condus de ministrul Itamar Ben-Gvir, precum și de liderul partidului de extremă dreapta Otzma Yehudit, unul dintre susținătorii reformei judiciare suspendate luna trecută de Netanyahu în urma protestelor din întreaga țară de luni de zile.
Pentru a menține coaliția unită, premierul a înființat Garda Națională, care „va servi ca o forță dedicată antrenată și calificată pentru a face față diverselor situații de urgență, crime naționaliste și terorism, printre altele”, a spus guvernul.
Palestinienii, forțele de opoziție și centrele pentru drepturile omului au marcat imediat noua forță de poliție guvernamentală drept „miliție privată” în mâinile lui Ben-Gvir.
Când reforma justiției a fost suspendată, coaliția de guvernământ s-a clătinat: liderii de extremă dreapta au amenințat inițial că vor demisiona, înainte de a-și negocia permanența.
Executivul a aprobat astfel un împrumut de un miliard de șekeli, egal cu circa 250 de milioane de euro, pentru Garda Națională, reducând bugetul altor ministere cu 1%.
Itamar Ben-Gvir a numit înființarea poliției guvernamentale „o veste importantă pentru cetățenii israelieni și una care va îmbunătăți securitatea personală”.
Mai multe personalități publice au criticat în schimb inițiativa, cum ar fi procurorul general al statului care a vorbit despre impediment legal din cauza suprapunerii sarcinilor cu poliția.
În următoarele 90 de zile, o Comisie formată din „toate sectoarele securității Israelului” va trebui să clarifice prerogativele Gărzii Naționale și să îi stabilească componența.
Potrivit zvonurilor relansate de presa locală, ar trebui implicați aproximativ 2.000 de soldați.
Actualul guvern israelian este alcătuit din cea mai înclinată coaliție de dreapta din istoria țării. Un compromis obligatoriu pentru revenirea la putere a lui Benjamin Netanyahu, care fără protecția funcției de premier ar fi trebuit să răspundă justiției pentru acuzațiile de corupție.
Din fericire, încercarea de a reforma sistemul judiciar a fost punctul de neîntoarcere în cariera sa politică.
De fapt, Netanyahu se trezește gestionând atât dezamăgirea marginii radicale a opiniei publice, cât și nemulțumirea unei părți a populației care se pretinde democratică și incluzivă, îndepărtând totuși problema palestiniană din propriile sale proteste antiguvernamentale.
„Dacă democrația este atunci când fiecare cetățean, indiferent de religie, sectă, rasă sau sex, se bucură de dreptul de a participa la treburile publice, atunci acest lucru nu este valabil pentru Israel atâta timp cât statul aplică un sistem de apartheid etno-religios”, a spus cercetătorul Ali Mawasy.
Rare sunt vocile israeliene care unesc, sub umbrela democratică, deriva instituțională cu care s-ar confrunta țara dacă ar trece reforma justiției și politicile de ocupație și violență extremă împotriva palestinienilor din Cisiordania, din Ierusalim sau din Fâșia Gaza.
Șeful poliției, Kobi Shabtai, a definit înființarea Gărzii Naționale ca o măsură „inutilă și costisitoare”, care poate „a afecta siguranța personală a cetățenilor și sistemul de securitate internă al țării”.
O atenție cu siguranță nu este acordată cetățenilor arabi din Israel, care se confruntă cu situații de dificultăți sociale și marginalizare în comparație cu evreii.
În plus, nu se face referire la violența poliției împotriva populației arabe care locuiește în teritoriile ocupate.
În cel mai recent raport publicat de Amnesty privind situația drepturilor omului în lume, se subliniază modul în care standardele duble și răspunsurile inadecvate la încălcările umanitare au alimentat impunitatea și instabilitatea.
Organizația neguvernamentală a invocat în primul rând refuzul de a se opune „sistemului de apartheid israelian față de palestinieni”.
Pentru cei care locuiesc în Cisiordania ocupată, subliniază Amnesty, 2022 a fost unul dintre cei mai mortali ani de când Națiunile Unite au început să înregistreze bilanțul morților în 2006:
- 151 de palestinieni au fost uciși anul trecut, inclusiv zeci de copii.
Partidul Balad, referindu-se la palestinienii care trăiesc în orașele mixte sau în teritoriile ocupate, a calificat înființarea Gărzii Naționale drept un pericol teribil pentru zeci de mii de oameni care vor fi la cheremul „unei trupe înarmate legale care se va supune unui ministru deja condamnat pentru terorism”.
Vedem tot mai des că în multe state așa zis democratice, încep să apară tot felul de instituții pregătite să intervină în cazuri similare celor din pandemie, cum ar fi cel al protestelor masive ale cetățenilor!
Cu siguranță nu este o coincidență și ne așteaptă vremuri extrem de grele și imprevizibile.
Sursa: lindependente.online
Comentarii
Trebuie sa prevenim o situatie similara si in Romania, si in toata Europa!