Peste un milion de persoane (date de la Ministerul de Interne) au ieșit joi în stradă în toată Franța pentru a protesta împotriva reformei pensiilor dorită de președintele Macron, al cărei conținut a fost prezentat de premierul Elisabeth Borne cu mai puțin de zece zile în urmă.
Potrivit sindicatelor, aproape o jumătate de milion de protestatari se aflau doar la Paris, în timp ce erau peste două milioane în toată țara.
Președintele Macron, care s-a aflat ieri în Spania pentru a semna tratatul de prietenie franco-spaniol cu omologul său francez Sanchez, și-a reiterat „hotărârea” de a continua măsura în ciuda protestelor „legitime”.
Potrivit Confederației Generale a Muncii (CGT), 400.000 de persoane au manifestat ieri la Paris împotriva reformei pensiilor anunțate de guvern, participând la marșul care a început joi, la ora 14, de la Place de la République.
În timpul protestelor din 2019, potrivit CGT, 250.000 de oameni au ieșit în stradă. Din nou, conform confederației sindicale, 140.000 au mărșăluit la Marsilia (pentru autorități au fost 26.000), unde a fost prezent și liderul de stânga, Mélenchon, și 35.000 la Grenoble (18.000 pentru poliție).
În total, peste 200 de proteste au avut loc în toată Franța, aproximativ o treime dintre funcționarii publici fiind în grevă.
Pe de altă parte, este prima dată în ultimii doisprezece ani când toate cele opt sindicate principale (de la CFDT la CGT, prin FO și Solidaires) au cerut proteste comune, cu sprijinul partidelor de stânga.
Grevele au afectat toate sectoarele, dar cele mai afectate au fost transportul și școlile: conform datelor ministerului, 42% dintre profesorii din clasele primare au intrat în grevă joi la prânz (70% conform sindicatelor), în timp ce 34% din școlile gimnaziale au fost în grevă (65% conform FSU).
Principalul punct de confruntare al reformei este amânarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, unanim considerată inacceptabilă.
Acesta a fost obiectul principal al protestelor de ieri, la care s-au adăugat sloganuri împotriva inflației și a costului ridicat al vieții în fața creșterii eșuate a salariilor și împotriva războiului care amenință soarta Europei.
„Reforma pensiilor îi unește pe toți nemulțumiți”, a subliniat secretarul CGT, Philippe Martinez. În timpul demonstrației au avut loc câteva bătăi în stradă, aruncări de gaze lacrimogene și câțiva arestați, dar cortegiul a continuat fără întrerupere.
{source}<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="fr" dir="ltr">Sur le Bd Beaumarchais, les premiers incidents, premières lacrymos <a href="https://twitter.com/hashtag/Manif19Janvier?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw">#Manif19Janvier</a> <a href="https://t.co/3aTqK5pI8q">pic.twitter.com/3aTqK5pI8q</a></p>— Pierre Bouvier (@pibzedog) <a href="https://twitter.com/pibzedog/status/1616087545305264129?ref_src=twsrc%5Etfw">January 19, 2023</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>{/source}
De luni de zile sindicatele și guvernul poartă discuții pentru a găsi un acord asupra reformei, dar până acum nu s-a ajuns la nici un compromis satisfăcător.
Ridicarea pensiilor minime la 1200 de euro și alte câteva îmbunătățiri minore nu au servit pentru a potoli furia față de creșterea vârstei de pensionare.
Macron, care făcuse din această reformă unul dintre punctele sale forte în campania electorală pentru realegere, care a avut loc în aprilie anul trecut, și-a reiterat „hotărârea” de a o duce mai departe, definind în același timp demonstrațiile drept „legitime” și sperând că se vor desfăşura „fără excese şi fără violenţă”.
Ieri, ministrul Muncii, Olivier Dussopt, care consideră și el că reforma este necesară și a condamnat „blocajele” cauzate de greve, care au dus la întreruperi precum reducerea producției de energie electrică, a recunoscut că reforma ar putea fi „îmbunătățită”.
Schimbările, însă, nu vor afecta punctele cheie ale reformei, precum vârsta de pensionare sau prelungirea stagiului de cotizare, asupra cărora guvernul nu este dispus să facă compromisuri.
În timp ce guvernul nu dă semne de retragere, puternic prin faptul că are cifrele pentru a trece legea grație voturilor republicanilor, sindicatele se pregătesc să continue mobilizările și anunță noi zile de grevă în săptămânile următoare, primul programat pentru 31 ianuarie.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu