Ieri, în valea Maurienne, în Savoia franceză, mii de militanți No-Tav s-au adunat într-un marș pentru a protesta împotriva proiectului feroviar de mare viteză Lyon-Torino.
Această numire a marcat debutul pe scară largă al mișcării No-Tav și în Franța.
Protestele au fost marcate de ciocniri puternice între demonstranți și poliție, care au folosit gaze lacrimogene și au folosit violența împotriva mulțimii.
Bilanțul final este de aproximativ cincizeci de răniți în rândul manifestanților, dintre care șase sunt internați.
Se spune că doi dintre ei sunt în stare gravă. Ministrul francez de Interne Gérald Darmanin a declarat că 12 membri ai poliției au fost, de asemenea, răniți.
La manifestație au participat și sute de activiști împotriva trenului de mare viteză Torino-Lyon din Valea Susei.
Mobilizarea internațională din Val Maurienne, care va dura până în această seară, a fost convocată de tânăra mișcare ecologică franceză Soulèvements de la Terre și de numeroase organizații de mediu care luptă de mult împotriva proiectului, dintre care unele provin din Val di Susa.
Organizatorii spun că 5.000 de oameni au mărșăluit în semn de protest față de „șantierul faraonic dăunător mediului”.
Prefectura interzisese demonstrația, decizie confirmată ulterior de Tar, la care organizatorii făcuseră apel, în ciuda faptului că printre promotori se numărau primarul Grenobleului și diverși parlamentari, iar organizatorii făcuseră mari concesii pe traseu.
Pentru a-i reține pe demonstranți, Prefectura a dislocat în total 2.000 de agenți.
Incidentele au presupus aruncarea cu pietre de către unii manifestanți și folosirea de gaze lacrimogene de către agenți, care au efectuat și aplicarea forței asupra activiștilor.
Aceștia din urmă au invadat apoi șinele și au blocat traficul feroviar. 300 dintre aceștia s-au înghesuit apoi pe autostrada A43, întrerupând circulația vehiculelor până la intervenția poliției.
Aproximativ cincizeci de persoane care veniseră din Italia pentru a participa la protest, oprite ore în șir la punctul de frontieră din Frejus, au fost respinse cu un act de deportare, așa cum fuseseră anterior raportate și împiedicate să treacă granița.
Aceștia s-au îndreptat așadar către șantierul autoportului San Didero, manifestându-se solidari cu protestul care, între timp, avea loc pe partea franceză.
Reacția poliției a fost imediată, care a aruncat cu gaze lacrimogene și a folosit tunuri cu apă asupra manifestanților.
Întâlnirea, care a înregistrat o mare reprezentare a mișcării italiene No-Tav, a constituit un adevărat proiect de colaborare între asociațiile și activiștii din Italia și Franța.
În Franța, mișcarea No-Tav nu este încă la fel de dezvoltată ca pe frontul italian: dacă, începând cu faza de guvernare Draghi, Italia a dat un nou impuls lucrărilor, nu același lucru se poate spune despre Franța, unde pare să existe un impas.
În ciuda asigurărilor ulterioare ale Executivului, care a afirmat că nu va trăda angajamentele asumate, se vede o deschidere către o amânare a calendarului de lucru de către Conseil d'orientation des infrastructures francez .
Într-o declarație comună publicată pe Facebook și semnată de toate acronimele care se opun trenului de mare viteză Torino-Lyon, inclusiv mișcarea italiană No-Tav, Fédération SUD Rail, Confédération Paysanne și Les Soulèvements de la Terre, citim:
„Denunțăm încă o dată răspunsul nebun al guvernului la o zi de protest veselă și hotărâtă, care se încadrează în cei 30 de ani de luptă împotriva unui proiect scump și distructiv.
Voința Prefecturii și a Ministerului de Interne de a preveni această mobilizare, organizată la unison de mai multe organizații, confirmă impactul politic și mediatic a acestei zile.
Încă o dată Statul s-a pus în slujba unui pumn de șefi și aleși care, în fața puterii populare a unui protest vesel și hotărât, nu au decât arme și teamă să realizeze jefuirea TELT, promotor al proiectului".
Coordonarea adversarilor evidențiază că „dincolo de granițe, lupta împotriva TELT și a lumii sale se reinventează în fața represiunii și crește în fiecare zi.
Astăzi, de la o vale la alta, locuitorii și-au întărit legăturile de solidaritate și hotărârea de a apăra împreună munții”.
Nota se încheie cu aceste cuvinte:
„De la dizolvarea Soulevements de la Terre, care probabil va fi pronunțată de Consiliul de Miniștri în această miercuri, la militarizarea Val Susa, Statul încearcă peste tot să prevină revoltele populare.
Dar în Italia, ca și în Franța, eșecul este inevitabil: ceea ce crește peste tot nu se dizolvă”.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu