Bogații sunt din ce în ce mai bogați și săracii din ce în ce mai săraci. Aceasta este imaginea care a reieșit din ultimul raport întocmit și publicat de Oxfam, deloc surprinzător de aproape de deschiderea Forumului Economic Mondial, unul dintre cele mai importante și influente cercuri economice internaționale în care participă de obicei șefi de stat și de guvern împreună cu elita sectorul economico-industrial, bancar și financiar din întreaga lume.
Potrivit datelor culese de organizația neguvernamentală, din cauza numeroaselor crize pe care le trăiește lumea, de la pandemie la aprovizionarea cu energie, de la inflație la recesiune, decalajul socio-economic s-a mărit atât de mult încât a creat o adevărată explozie de inegalitate.
„Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, bogăția extremă și sărăcia extremă au crescut dramatic și simultan”, se arată în raport.
Concret, între 2020 și 2021, anii întregii pandemii, s-a întâmplat ca cei mai bogați 1% din populația lumii să-și vadă valoarea activelor crescând cu 26.000 de miliarde de dolari, adică strângând 63% din creșterea totală a bogăție nete globale. Aproape dublu (37%) față de ceea ce sa întâmplat cu cei mai săraci 99% din populația lumii.
„Din 2020, un miliardar și-a mărit, în medie, averea cu aproximativ 1,7 milioane de dolari pentru fiecare dolar de creștere a averii unei persoane dintre cei 90% din partea de jos”, în ciuda colapsului majorității piețelor.
Un „obstacol” care nu a împiedicat averea tuturor miliardarilor la un loc să crească în medie cu 2,7 miliarde de dolari pe zi (media ultimilor trei ani), în timp ce aproape 2 miliarde de muncitori suferă zilnic povara inflației și 1 din 10 oameni flămânzesc.
Motiv pentru care Banca Mondială a definit această perioadă drept „cea mai gravă în ceea ce privește creșterea inegalității globale și a sărăciei de la a doua perioadă postbelică”, ale cărei condiții vor fi agravate de reducerile cheltuielilor publice pe care trei sferturi din guvernele lumii le fac prin planificarea pentru următorii cinci ani.
Este de fapt un fenomen care nu ne este complet necunoscut. Mergând mai departe în timp, ne dăm seama că în ultimii 10 ani miliardarii și-au dublat deja averea, înregistrând o creștere a valorii averilor lor de aproape șase ori mai mare decât cea atribuită, la scară globală, celor mai sărace 50% din populație.
Cu alte cuvinte:
„pentru fiecare creștere de 100 de dolari a averii nete, 54 de dolari au mers la 1% dintre cei bogați și doar 0,70 de dolari au ajuns la 50% dintre cei săraci”.
Potrivit listei întocmite anual de Forbes, la sfârșitul anului 2021, averea netă a celor mai bogați 10 miliardari a crescut cu +119%, pentru o valoare totală de 1,5 trilioane de dolari! De 6 ori averea netă a primilor 40% din populația adultă săracă.
Jeff Bezos, de exemplu, în primele 21 de luni ale pandemiei a strâns +81,5 miliarde de dolari, adică cât ar costa vaccinarea (două doze + rapel) tuturor cetățenilor lumii (estimare bazată pe costul de producție pe doză stabilit de Pfizer).
Per total, între 2020 și 2021 miliardarii au crescut cu 565 de unități: practic un nou miliardar la fiecare 26 de ore.
În schimb, în aceeași perioadă, numărul oamenilor săraci (oameni care trăiesc cu mai puțin de 5,50 USD pe zi) a crescut cu 163 de milioane.
Oxfam spune că la fiecare 4 secunde o persoană moare din cauza lipsei de acces la tratament, a impactului crizei climatice, a foametei și a violenței de gen.
Toate fenomene care se bazează pe disparitate. În timp ce, pentru a fi clar, activele a doar 10 miliardari depășesc valoarea a 200 de milioane de femei africane.
Situația italiană o oglindește fundamental pe cea globală. Aici, „avuția celor mai bogați 5% dintre italieni (proprietari a 40,4% din averea națională netă) era mai mare decât stocul de avere deținut de cei mai săraci 80% dintre cetățeni (32,4%)”.
Strângând și mai mult pâlnia, putem spune că cei mai bogați 40 de miliardari italieni dețin acum echivalentul averii nete a 30% dintre cei mai săraci italieni (adică 18 milioane de adulți).
Și, inevitabil, familiile aflate în sărăcie absolută au crescut cu jumătate de milion în mai puțin de un an.
Inegalitățile nu sunt întâmplătoare: desigur, pandemia, războiul și tot ceea ce a rezultat din ea au toate de-a face cu ea, dar sunt alegerile politice care produc schimbări radicale (pozitiv sau negativ) în distribuția resurselor și a puterii.
Până în prezent, majoritatea sistemelor economice ale lumii îi afectează în principal pe oamenii săraci și pe cei aparținând minorităților etnice, sporind condiția lor de dificultate în care se găsesc.
Motivul pentru care chiar Oxfam, la încheierea raportului său, a sugerat guvernului italian indicațiile de urmat, pentru a atenua diferențele sociale atât de adânc înrădăcinate pe teritoriul său.
În general, dacă nu acționăm rapid pentru a reduce inegalitățile de venituri din interiorul țărilor, prognozele spun că nivelul sărăciei nici măcar nu va scădea în următorii 10 ani.
Așteptările nu sunt foarte mari: economiștii spun că 2023 va continua să aducă recesiune și tensiuni geopolitice.
Există însă o certitudine. În cuvintele Gabrielei Bucher, director executiv al Oxfam International:
„în timp ce oamenii obișnuiți se luptă să-și facă rostul, cei superbogați au doborât toate recordurile în primii doi ani ai pandemiei, dând startul a ceea ce am putea defini ca anii ’20 ai noului mileniu”.
Sursa: lindependente.online
Comentarii