„Am putea invada Israelul pentru a opri genocidul”: asta spune nimeni altul decât Erdogan, președintele Turciei, țară membră NATO cu una dintre cele mai puternice armate din zona Orientului Mijlociu.
O declarație puternică, în cuvinte, care a împins Tel Avivul să răspundă în câteva ore: Israel Katz, ministrul israelian de externe, a sugerat de fapt că, în acest fel, Erdogan calcă pe urmele lui Saddam Hussein, cu excepția uitării finalului pe care a făcut-o apoi.
Abia în următoarele câteva săptămâni se va putea înțelege dacă schimbul de cuvinte va duce la o escaladare a conflictului sau dacă, după cum este mai probabil, sentințele lui Erdogan vizează mai mult decât orice altceva să strângă consensul opiniei publice interne.
„Așa cum am intrat în Karabakh și Libia, o vom face și în Israel”, a declarat președintele turc la postul de televiziune Halk, declarații la care mai târziu a făcut ecou agenția de știri TASS.
„Nimic nu este imposibil”, a adăugat Erdogan, „trebuie să fim puternici pentru a face un astfel de pas”.
„Erdogan calcă pe urmele lui Saddam Hussein și amenință că va ataca Israelul. Să-i lăsăm să-și amintească ce s-a întâmplat și cum s-a terminat”, a răspuns sec ministrul israelian Katz, într-o postare pe X în care apare o fotografie a lui Saddam Hussein după capturarea sa alături de cea a președintelui turc.
De fapt, Erdogan a luat măsuri împotriva Israelului încă de la începutul genocidului din Gaza. În luna mai, Ministerul Comerțului al țării a anunțat că a întrerupt toate relațiile comerciale cu Tel Aviv, din cauza „tragediei umanitare care se agravează” din Teritoriile Palestiniene.
În 2023, comerțul dintre cele două țări a atins un volum comercial de aproape 7 miliarde de dolari. Cu toate acestea, decizia Turciei a fost de a „implementa strict și decisiv aceste noi măsuri până când guvernul israelian va permite un flux neîntrerupt și suficient de ajutor umanitar către Gaza”.
Acestea fiind spuse, motivele invocate și anume îngrijorarea pentru situația palestinienilor sub atacul israelian, nu sunt deloc credibile, având în vedere că Turcia desfășoară acțiuni foarte asemănătoare
împotriva populației kurde.
În timpul recentelor atacuri împotriva Rojava (care vizează destabilizarea regiunii prin împiedicarea organizării regulate a alegerilor municipale, care ar putea confirma în mod democratic controlul Forțelor Democratice Siriene în zonă și ar putea împiedica încercarea Ankarei de a prelua controlul) și împotriva Kurdistanului irakian (unde armata lui Erdogan desfășoară efectiv o ocupație militară) urmăresc mai ales vizarea populației civile, cu atacuri sistematice asupra infrastructurii și locuințelor și distrugerea a mii de hectare de câmpuri cultivate.
Declarațiile lui Erdogan, conform opiniei mai multor analiști, ar urma, așadar, mai presus de toate să obțină consens intern și să facă din Ankara un punct de referință pentru țările cu majoritate musulmană.
În ceea ce privește Nagorno-Karabah, Erdogan nu pare să-și fi amintit să precizeze că este principalul aliat al părții „puternice”, și anume Azerbaidjanul, bogat în gaze și petrol.
Și conform celor declarate de guvernul de la Erevan într-un proces intentat Curții Internaționale de Justiție în aprilie anul trecut, Azerbaidjanul, cu sprijinul aliaților săi, a efectuat o adevărată „curățare etnică” în Nagorno-Karabah.
Toate elemente care, laolaltă, ridică multe întrebări cu privire la sensul real al declarațiilor lui Erdogan împotriva Israelului.
Foto: wikimedia
Adaugă comentariu