În această fază de conflict intens din Orientul Mijlociu, o mare parte a Americii de Sud ia poziție împotriva Israelului.
Bolivia a declarat de fapt că a rupt relațiile diplomatice cu Israelul din cauza atacurilor sale asupra Fâșiei Gaza, în timp ce vecinele Columbia și Chile și-au rechemat ambasadorii în țara din Orientul Mijlociu pentru consultări.
Cele trei națiuni sud-americane au criticat dur atacurile israeliene asupra Gaza și încălcările comise de Tel Aviv, care au cauzat până acum moartea a peste 9.000 de palestinieni.
Bolivia „a decis să rupă relațiile diplomatice cu statul israelian în repudierea și condamnarea ofensivei militare israeliene agresive și disproporționate care se desfășoară în Fâșia Gaza”, a declarat adjunctul ministrului de externe Freddy Mamani într-o conferință de presă.
De mulți ani, relațiile dintre multe țări sud-americane și statul Israel au fost foarte tensionate: măcelul care a avut loc în Gaza în ultimele săptămâni nu a făcut decât să le exacerbeze.
Secretarul general al Președinției Boliviei, Maria Nela Prada, a anunțat trimiterea de ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, cerând „încetarea atacurilor” care „au provocat până acum mii de morți civili și strămutarea forțată a palestinienilor”.
Aceeași linie a fost susținută și de ambasadorul bolivian la ONU Diego Pary, care în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite a îndemnat să nu confunde agresorii cu victimele:
„Puterea ocupantă, agresorul, genocidul este Israel”, a spus el.
Columbia și Chile au reacționat puternic la bombele israeliene (unde trăiesc aproximativ 500.000 de palestinieni, aproape 3% din populația chiliană), care au decis să-și cheme ambasadorii de la Tel Aviv în țările lor.
Un pas care, în logica diplomatică, reprezintă prevestitorul unei ruperi oficiale a relațiilor.
Președintele columbian Gustavo Petro a atacat deschis statul evreu, vorbind despre un „masacrul” intolerabil al palestinienilor.
„Chile condamnă cu fermitate și constată cu mare îngrijorare că aceste operațiuni militare, care în acest stadiu al dezvoltării lor implică pedepse colective a populației civile palestiniene din Gaza, nu respectă normele fundamentale ale dreptului internațional”, a spus guvernul într-un comunicat.
Președintele chilian Boric a cerut „încheierea imediată a ostilităților pentru a implementa un plan de ajutor umanitar pentru victimele și refugiații civili ai acestor atacuri”, acuzându-l pe premierul israelian Benjamin Netanyahu de „încălcare deschisă a dreptului internațional”.
Menținând o anumită echidistanță în contextul conflictului sunt în schimb cele mai mari două țări din regiune, Brazilia și Argentina, care au cerut totuși un armistițiu umanitar pentru civilii din Gaza.
În urmă cu o săptămână, președintele brazilian Lula a explicat că, deși condamna dur acțiunea Hamas, în conformitate cu opinia Națiunilor Unite, Brazilia nu recunoaște Hamas ca organizație teroristă, denunțând totodată intenția „nebună” a lui Netanyahu de a „distruge Gaza, uitând că acolo nu sunt doar soldați Hamas, ci și femei și copii”.
Venezuela, între timp, a condamnat atacul israelian asupra taberei de refugiați Jabaliya, solicitând o încetare imediată a focului.
Bolivia, să nu uităm, a rupt deja relațiile diplomatice cu Tel Aviv în 2009, când era condusă de președintele Evo Morales, care protestase deschis împotriva ofensivelor israeliene din Gaza.
Un executiv provizoriu de dreapta a restabilit apoi relațiile diplomatice în 2019.
Dar în 2020 alegerile au fost câștigate de Luis Arce, candidatul lui Morales, care a dus la o schimbare clară de direcție în această problemă.
Nici cazurile din Chile și Columbia nu fac excepție. Anul trecut, de fapt, președintele chilian Boric, în semn de protest față de violența comisă de Israel în Gaza și Cisiordania, a refuzat să-l primească pe ambasadorul israelian Gil Artzyeli, ca apoi să se răzgândească.
Imediat după izbucnirea conflictului de la începutul lunii octombrie, președintele columbian Petro amenințase cu întreruperea relațiilor diplomatice, echivalând „imensa nedreptate pe care a suferit-o poporul palestinian din 1948” și „imensa nedreptate pe care a suferit-o poporul evreu de la naziștii din Europa din 1933”, afirmând că țara sa nu ar fi fost complice la „genocidul” efectuat de Tel Aviv.
Adaugă comentariu