Medicamentul Molnupiravir nu reduce frecvența spitalizărilor sau a deceselor legate de Covid-19 în rândul celor mai vulnerabili adulți vaccinați!
Așa reiese dintr-un studiu care reduce inevitabil rolul pastilei foarte scumpe a companiei farmaceutice Merck, care în ultimele luni, pe baza unor extrem de puține date, fusese celebrată în mass-media și de mulți dintre cei mai importanți virologi ca un remediu aproape miraculos.
Lucrarea, publicată recent în jurnalul The Lancet, cu scopul de a face lumină asupra efectelor molnupiravirului la pacienții vaccinați cu risc, a implicat peste 25.000 de subiecți Covid-pozitivi cu simptome care încep cu cel mult 5 zile în înainte, dintre care majoritatea primiseră cel puțin trei doze de vaccin anti-Covid.
Participanții, cu vârsta de 50 de ani sau peste, și de peste 18 ani dar cu „comorbidități relevante”, au fost împărțiți în două grupuri:
- unul a primit 800 de miligrame de molnupiravir de două ori pe zi, timp de 5 zile, în plus față de „îngrijirea obișnuită”,
- în timp ce celuilalt grup i s-a acordat doar curele obișnuite!
Ei bine, în urma unei monitorizări de 28 de zile a reieșit că grupurile au înregistrat o rată similară de spitalizări și decese, același lucru fiind înregistrat:
- la „98 (1%) din cele 12.525 de persoane din grupul de îngrijire obișnuită” și
- la „105 (1% ) din 12.529 de participanți” din grupul care a primit și molnupiravir.
Desigur, persoanele care au primit molnupiravir au avut timpi de recuperare mai rapid decât cei tratați doar cu îngrijirea obișnuită, dar cu rezultate mult mai modeste decât cele anunțate de comunicatele companiei.
În octombrie 2021, de fapt, Merck a emis un comunicat de presă care conținea rezultate promițătoare:
- reducerea la jumătate a spitalizărilor și a deceselor prin luarea a 4 pastile pe zi timp de 5 zile, urmând ca tratamentul să fie efectuat în primele zile ale infecției.
Astfel, manifestările de entuziasm ale celor mai de seamă virologi nu au întârziat să apară, chiar dacă directorul american al pandemiei Anthony Fauci, vorbise de exemplu, de „date impresionante”.
Cu toate acestea, aceste date erau departe de a fi solide, așa cum am subliniat, în urma analizării lor, printre altele, procesul fusese suspendat înainte de a fi finalizat, pe baza unei jumătăți dintre voluntarii planificați inițial.
Apar în mod regulat date care pun la îndoială eficacitatea molnupiravirului, ale cărui beneficii par să fi fost umflate de experimente mai puțin riguroase.
Desigur, s-ar putea obiecta că studiul publicat recent în The Lancet se referă aproape exclusiv la subiecți vaccinați cu trei doze în timp ce comunicatul de presă al companiei nu menționează starea de vaccinare a persoanelor supuse testului, dar aceasta ar fi o critică zadarnică.
Chiar dacă vrem să excludem rezultatele care au reieșit din studiul actual, entuziasmul general creat în urma difuzării datelor companiei nu poate fi de fapt justificat având în vedere că afirmațiile făcute inițial cu privire la eficacitatea molnupiravirului fuseseră deja respinse în decembrie 2021, când studiile complete de date prezentate la FDA (Food and Drug Administration) pentru aprobarea medicamentului sugeraseră că acesta este „mai puțin eficient decât se credea inițial”.
Acest lucru a fost raportat inițial într-un articol publicat în revista Nature, în care se specifica că rezultatele au arătat cum medicamentul a „redus riscul de spitalizare din cauza Covid-19 cu 30%”, și nu cu 50%, așa cum a observat inițial Merck.
Studiul actual este, prin urmare, o confirmare a datelor mult mai puțin interesante decât se aștepta.
După cum am menționat însă, deși în trecut era ușor de înțeles că datele companiei ar trebui luate ca pe un sâmbure de sare, cu siguranță reacția mai multor virologi nu fusese măsurată.
Cu toate acestea, zonele gri legate de datele anunțate au fost diferite, acestea din urmă care ar fi trebuit să fie analizate critic de experți și mass-media nu numai din cauza costului ridicat al pilulei (700 USD per tratament), ci și din cauza atitudinii foarte diferite adoptate în raport cu alte tratamente.
Este suficient să menționăm terapia pe bază de plasmă convalescentă, susținută în repetate rânduri de presa națională cu conceptul de „teoria conspirației” dar care s-a dovedit ulterior a fi eficientă în reducerea „riscului de progresie a bolii care duce la internare”.
Acest lucru a fost subliniat de un studiu publicat în New England Journal of Medicine (Nejm), care a mai precizat că plasma convalescentă nu avea „limitări de brevet” și era „relativ ieftin de produs”, un detaliu care, în lumina celor de mai sus, nu poate trece neobservat.
Sursa: lindependente.online
Surse de specialitate:
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(22)02597-1/fulltext#seccestitle10
Adaugă comentariu