Cea de-a opta întâlnire a grupului de aproximativ 50 de țări conduse de SUA, inclusiv membri NATO și alți parteneri, a avut loc ieri la Ramstein, Germania, pentru a discuta următorii pași pentru sprijinirea Ucrainei pe teren, de asemenea și mai presus de toate în perspectiva viitoarei ofensive ruse de primăvară.
La întâlnirea de la baza militară americană de la Ramstein, coordonată de subsecretarul american al apărării, Lloyd Asutin, au participat miniștrii apărării ai națiunilor care susțin Kievul și s-a discutat despre viitorul ajutor militar și financiar.
Cu toate acestea, grupul a părut divizat, deoarece Germania a refuzat, deocamdată, să-și furnizeze tancurile Leopard 2 Ucrainei, temându-se de o escaladare periculoasă a confruntării cu Kremlinul.
Totuși, decizia de a trimite tancurile în țara est-europeană este fundamentală în scopul obținerii rezultatelor în teren, întrucât tancurile Leopard sunt considerate cele mai potrivite pentru a face Kievul să treacă de la apărare la atac.
Este clar, așadar, că Frontul de Vest nu se mai limitează la aprovizionarea Kievului cu „arme defensive” deoarece obiectivul a devenit acela al victoriei pe teren, în timp ce posibilitatea unei negocieri de pace a dispărut complet.
Acesta este și motivul pentru care frontul țărilor mai favorabile Kievului, condus de Polonia și Marea Britanie, ar fi dispus să furnizeze vehicule blindate Ucrainei fără acordul Berlinului, încălcând însă în acest fel contractele de furnizare care stabilesc că Germania poate împiedica țările către care le-a vândut din transferul acestora către terți.
Prin urmare, ordinul lui Zelensky de a furniza vehicule grele țării sale a căzut în gol:
„Kremlinul trebuie să piardă. Dacă aveți tancurile, dați-ni-le nouă”, a spus el în timpul intervenției video cu summitul.
Decizia partidului social-democrat al cancelarului Olaf Scholz, reticent în a implica armata Germaniei, de a nu aproviziona cu tancuri, a înfuriat opoziția:
„prejudiciul adus reputației țării după acest act de refuz este incalculabil”, a afirmat Joahnn Wadepaul de la CDU.
Între timp, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a făcut cunoscut că Germania va evalua cu atenție chestiunea și va lua o decizie în scurt timp, după evaluarea stocurilor de tancuri.
Germania „va echilibra toate argumentele pro și contra înainte de a decide astfel de lucruri. Sunt foarte sigur că vom avea o decizie în curând, dar nu știu care”, a spus el reporterilor.
Dar Germania nu este singura care are ezitări: chiar și Statele Unite, de fapt, au exclus să-și aprovizioneze tancurile Abrams la Kiev, în speranța că Europa, în special Germania, își va asuma povara:
„Nu are sens să furnizăm tancurile Abrams”, a explicat purtătorul de cuvânt adjunct al Apărării, Sabrina Singh, într-un briefing, invocând probleme de manevrabilitate, provizii, întreținere, printre altele, și subliniind că tancurile Leopard sunt „diferite”.
Dacă, pe de o parte, Germania se abține să trimită material de război ofensiv la Kiev, pe de altă parte, sunt cei care ar dori să accelereze lucrurile, furnizând Ucrainei arme din ce în ce mai letale: frontul „șoimilor” este formată din nouă Țări:
Marea Britanie, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Danemarca, Cehia, Țările de Jos și Slovacia, care, la câteva ore după începerea summit-ului, într-un comunicat comun au dat naștere la „Pactul din Tallinn”, prin care se angajează să doneze Ucrainei o gamă „fără precedent” de arme, inclusiv „tancuri, artilerie grea, apărare aeriană, muniție și vehicule de luptă pentru infanterie”.
De asemenea, grupul a promis că va îndemna alți aliați și parteneri „să urmeze exemplul”.
La rândul său, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sfătuit să nu se concentreze prea mult pe „un singur vehicul”, tancurile, deoarece s-a declarat convins că pachetul de 2,5 miliarde de dolari recent aprobat de Washington va fi suficient pentru a oferi Kievului un avantaj pe câmpul de luptă:
„Este timpul să nu cedăm, nu vom amâna și nu vom ezita să ajutăm Ucraina! Acesta este un moment decisiv pentru Kiev și pentru întreaga lume”, a spus el.
Prin urmare, după ce au abandonat complet perspectivele negocierilor de pace, Statele Unite nu doar urmăresc să câștige pe câmpul de luptă, ci și-au dezvăluit chiar intenția de a ajuta Kievul să recupereze Crimeea, care s-a alăturat Rusiei în 2014 printr-un referendum.
De fapt, cu puțin timp înainte de summit-ul din Germania, purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, a declarat că:
„Crimeea este o parte integrantă a Ucrainei și Kievul are tot dreptul să o ia înapoi”.
Ceea ce, dacă s-ar concretiza, ar aduce nivelul de confruntare la maximum, SUA continuând să tragă indirect continentul european în război.
Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt al său, Dmitri Peskov, a declarat că desfășurarea tancurilor occidentale va declanșa consecințe „neechivoc negative”, deoarece „toate aceste tancuri vor necesita atât întreținere, cât și reparații și așa mai departe, așa că trimiterea lor va crește problemele Ucrainei, dar nimic nu se va schimba în ceea ce privește realizarea obiectivelor de către partea rusă”.
Cu atât mai dură a fost reacția purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zakharova, care a spus că Occidentul coboară tot mai mult în conflictul din Ucraina:
„Considerăm toate acestea ca pe o instigare deschisă și provocatoare din partea Occidentului și o miză sporită în conflict, care va duce inevitabil la mai multe victime și la o escaladare periculoasă”.
Cu excepția oricărei încercări de negociere, războiul nu poate continua decât până la capăt, intensificându-se și mai mult în cazul atacurilor asupra Crimeei, datorită sprijinului în acest sens al Statelor Unite!
Potrivit unui raport al New York Times, de fapt, administrația SUA are în vedere trimiterea de arme la Kiev pentru a lovi peninsula.
În acest caz, ar exista probabil cea mai periculoasă escaladare de la începutul conflictului care ar putea duce la consecințe imprevizibile cu toate riscurile economice și ale vieților umane pe care aceasta le presupune.
Sursa: lindependente.online
Foto: Boevaya mashina
Alte surse:
https://www.nytimes.com/2023/01/18/us/politics/ukraine-crimea-military.html
Adaugă comentariu