Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat ieri noul Green Deal Industrial Plan, noul plan industrial în conformitate cu European Green Deal, care vizează îmbunătățirea competitivității industriei cu emisii zero, susținând tranziția ecologică.
Potrivit a ceea ce se poate citi pe site-ul web al Comisiei:
„planul urmărește să ofere un mediu mai favorabil pentru creșterea capacității de producție a UE pentru tehnologiile și produsele net-zero necesare pentru atingerea obiectivelor ambițioase ale Europei în materie de climă” și este răspunsul european la Actul de reducere a inflației din SUA (IRA), legea care alocă o sumă fără precedent de subvenții pentru a convinge companiile să se întoarcă să investească în Statele Unite, aprobată în august anul trecut de președintele american Joe Biden.
„Salutăm știrile care au venit odată cu Legea SUA pentru Reducerea Inflației. Suntem competitivi și credem că este nevoie de concurență. Este important pentru noi să asigurăm condiții de concurență echitabile la nivel global și în cadrul pieței unice”, a spus von der Leyen.
Inițiativa europeană va putea conta imediat pe fondurile încă disponibile de la Next Generation EU, egale cu 250 de miliarde, plus alte 100 de miliarde din politicile de coeziune.
Momentan, planul a fost anunțat doar de Comisie, dar proiectul va fi deja pe masă la următorul Consiliu European programat pentru 9 și 10 februarie.
Noul plan industrial european se bazează pe mai mulți piloni, printre care:
- crearea „unui mediu de reglementare previzibil și simplificat”,
- suspendarea interzicerii ajutorului de stat prin așa-numitul Cadru temporar de criză și tranziție (TCTF) și
- crearea un fond comun conducător până la vară.
Primul punct implică crearea unui cadru de reglementare mai slab care să evite problemele și întârzierile unui exces de birocrație pentru a permite o creștere economică mai rapidă.
În ceea ce privește ajutorul de stat, sprijinul financiar de stat va fi acordat companiilor, extinzându-se categoriile de scutire de la interdicție și mărind sumele posibilelor finanțări, pe baza, însă, a dorinței individuale de a cheltui în deficit.
Și acesta este tocmai unul dintre cele mai critice puncte ale planului, deoarece facilitează țările cu o marjă fiscală mai largă, precum Germania, discriminând în același timp țările cu o datorie mai mare, precum Italia.
Din acest motiv, în documentul neoficial în care Italia și-a prezentat considerațiile asupra planului în vederea Consiliului European, citim că:
Simplificarea regulilor UE privind ajutorul de stat nu trebuie să se transforme într-o „trecere liberă” pentru toată lumea, ceea ce ar oferi un avantaj competitiv statelor membre cu o marjă fiscală mai mare sau cu oportunități mai mari de a subscrie datorii în condiții avantajoase.
Acest lucru ar declanșa doar o cursă de subvenții în cadrul UE și ar duce la o fragmentare a pieței unice.
De asemenea, se mai spune că „Simplificarea administrativă este necesară pentru a accelera și a facilita procedurile de aprobare, care în prezent sunt prea lungi și oneroase”.
Documentul neoficial a fost trimis Comisiei și celorlalte 26 de state membre.
Pentru a depăși problema posibilității diferite a statelor de a subvenționa industriile, Comisia a propus mai întâi să folosească fondurile deja alocate programului REPowerEu, planul Comisiei Europene de a face Europa independentă de combustibilii fosili ruși înainte de 2030, și, ulterior, să lucreze la crearea, până la sfârșitul verii, a unui fond suveran european care să permită statelor individuale să investească pe baza resurselor comune.
„Vom încuraja statele membre să folosească fondurile RepowerEU pentru a acorda scutiri de taxe industriilor cu emisii zero”, a spus von der Leyen, explicând, de asemenea, că REPowerEU este „instrumentul de legătură de care avem nevoie acum”, în așteptarea revizuirii bugetului multianual pentru constituirea fondului suveran.
Prin urmare, ea a spus că:
„Pentru a asigura o implementare rapidă a măsurilor RePowerEU, statele membre ar trebui să își prezinte PNRR-ul modificat cu capitolele REPowerEU până la 30 aprilie 2023”.
În ceea ce privește fondul de suveranitate, von der Leyen a precizat că:
„acesta se concentrează pe o singură idee: avem nevoie de proiecte europene comune care să se bazeze pe tehnologii de ultimă generație și dorim să ne asigurăm că acestea sunt disponibile în întreaga UE.
Pentru acest proiect comun este necesar un instrument european comun de finanțare. Vom revizui bugetul multianual, dar împreună cu statele membre va trebui să analizăm alte posibilități de finanțare. Principiile sunt clare, atunci vom vorbi despre tehnici de finanțare”.
Ideea fondului suveran amintește îndeaproape, în modalitățile de implementare, de funcționarea Fondului de Recuperare, prin care sunt puse la dispoziție fonduri împrumutate, care vor trebui deci rambursate, cu toate condițiile obligatorii care vor fi necesare pentru a le accesa.
Mai mult, ideea înființării fondului este încă de definit și va dura ceva timp. Prin urmare, inițial, accentul se va pune doar pe REPowerEu, inclus în PNRR, și pe modificările aduse „cadrului temporar”, Cadrul temporar de criză și tranziție (TCTF), care, totuși, discriminează țările cu posibilități reduse de a investi în deficit și riscă să declanșeze concurența între statele membre.
De altfel, vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a afirmat că:
„Trebuie să evităm o cursă pentru subvenții. Dacă concurăm individual ca state membre, vom pierde în ansamblu”.
Ca răspuns la IRA americană, există o reacție surprinzător de moderată din partea UE atât în conținut, cât și în ton, la ceea ce este de fapt o inițiativă a neoprotecționismului american, contestată întotdeauna atât de lumea democratică, cât și de abordarea neoliberală a Bruxelles-ului.
Acest lucru confirmă indirect nu numai că „fundamentalismul” pieței libere este falimentar mai ales în perioade de criză, ci și faptul că regulile-cadru europene, precum cele privind interzicerea ajutorului de stat, încetinesc creșterea și din acest motiv au fost suspendate.
Europa a fost, așadar, nevoită să se grăbească pentru a se proteja, întocmind un plan care ar putea împiedica concurența neloială americană produsă de IRA, revizionând astfel principiile economice fondatoare, bazate pe absența statului în sfera economică.
De altfel, însuși guvernul italian a scris în non-raport că:
„Legea privind reducerea inflației este în concordanță cu obiectivele europene, încurajând producția de tehnologii verzi. Cu toate acestea, se poate traduce într-un avantaj competitiv, determinând multe companii europene să-și mute activitățile în străinătate.
Acest lucru va exacerba problema prețurilor ridicate la energie, care pun companiile noastre într-un dezavantaj competitiv în comparație cu concurenții lor americani și globali”.
Sursa: lindependente.online
Foto: Kuhlmann /MSC
Adaugă comentariu