Unsprezece președinți sud-americani reuniți la Brasilia, la invitația președintelui brazilian Luis Inácio Lula Da Silva, au lansat în comun Consensul de la Brasilia, un document care reafirmă valorile și obiectivele comune ale statelor sud-americane, printre care și cea a unei mai bune integrări în sfera politică și a dezvoltării economice a regiunii, tot cu intenția de a scăpa de sfera de influență a vecinului din nord care domina în trecut continentul considerându-l o extindere directă a acestuia conform concepției Doctrinei Monroe: Statele Unite ale Americii.
Grupul de națiuni, de fapt, condus de Brazilia, membră a BRICS, caută o mai mare autonomie față de directivele Casei Albe și, pentru aceasta, a creat un „nou” Consens, în contrast cu cel de la Washington care de decenii a dictat politicile economice ale Americii Latine.
La întâlnire au fost prezenți Luiz Inácio Lula Da Silva, Alberto Fernández (Argentina), Gustavo Petro (Colombia), Luis Arce Catacora (Bolivia), Gabriel Boric Font (Chile), Mario Abdo Benítez (Paraguay), Luis Lacalle Pou (Uruguay), Guillermo Lasso (Ecuador), Mohamed Irfaan Ali (Guyana), Chan Santokhi (Suriname) și Nicolás Maduro (Venezuela).
Peru a fost reprezentat de prim-ministrul Alberto Otárola, deoarece președintele Dina Boluarte nu a putut să participe din cauza tulburărilor interne.
Împreună au afirmat viziunea comună că America de Sud constituie o regiune de pace și cooperare, bazată pe dialog și respect pentru diversitatea popoarelor, dedicat democrației și drepturilor omului, dezvoltării durabile și justiției sociale, statului de drept și stabilității instituționale, apărării suveranității și neamestecului în afacerile interne.
Documentul este alcătuit din nouă puncte cheie și subliniază „importanța menținerii unui dialog regulat pentru a consolida integrarea sud-americană și a amplifica vocea regiunii în lume”.
Pentru aceasta, semnatarii au decis să „înființeze un grup de contact condus de miniștrii de externe, însărcinat cu evaluarea mecanismelor de integrare sud-americane și să întocmească o foaie de parcurs pentru integrare”.
Propunerile vor fi prezentate șefilor de stat în aproximativ patru luni. Punctul focal al documentului este integrarea regională care trebuie să facă parte din soluțiile de abordare a provocărilor comune ale construirii unei lumi pașnice.
Printre principalele provocări citate se numără criza climatică, amenințările la adresa păcii și securității internaționale, presiunile asupra lanțurilor alimentare și energetice, riscurile de noi pandemii, inegalitățile sociale mai mari și amenințările la adresa stabilității instituționale și democratice.
În ceea ce privește integrarea regională, un rol central îl joacă comerțul: din acest motiv, națiunile aderente la Consensul de la Brasilia au decis să lucreze pentru:
- creșterea comerțului și investițiilor între țările din regiune;
- îmbunătățirea infrastructurii și logisticii;
- consolidarea lanțurilor valorice regionale;
- implementarea măsurilor de facilitare a comerțului și de integrare financiară;
- depășirea asimetriilor;
- eliminarea măsurilor unilaterale.
Scopul final este crearea unei zone de liber schimb eficientă în regiune care poate crește bogăția întregii zone și o poate îndepărta de interferența străină.
În plus, cele unsprezece națiuni intenționează să promoveze „inițiative de cooperare din America de Sud, conform unei abordări sociale și de gen, în domenii care privesc nevoile imediate ale cetățenilor, în special ale persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv ale popoarelor indigene, precum sănătatea, siguranța alimentară, sisteme bazate pe agricultura tradițională, mediu, resurse de apă, dezastre naturale, infrastructură și logistică”.
Paralel și funcțional cu proiectul de integrare regională este cel, lansat în urmă cu câteva luni, de lansare a unei monede comune între Argentina și Brazilia care ar putea fi ulterior adoptată și de alte națiuni din America Latină.
Intenția este tocmai creșterea comerțului regional și deci integrarea blocului țărilor sud-americane, precum și reducerea dependenței de dolarul american.
„Intenționăm să dărâmăm barierele din calea comerțului nostru, să simplificăm și să modernizăm regulile și să încurajăm utilizarea monedelor locale.
De asemenea, am decis să continuăm discuțiile privind o monedă comună sud-americană care să poată fi utilizată atât pentru fluxurile financiare, cât și pentru cele comerciale, reducând costurile de operare și reducând vulnerabilitatea noastră externă”, se arată într-un articol intitulat „Relansarea alianței strategice dintre Argentina și Brazilia”.
Ideea unei monede comune și cea a unei mai mari integrări a întregii regiuni promovate de Consensul de la Brasilia sunt, așadar, complementare și funcționale una cu cealaltă.
Ambele stau la baza eliberării de SUA și de dolar. Acesta este un program la care miniștrii de externe ai țărilor BRICS au lucrat recent!
Membrii grupului, de fapt, au cerut băncii create special de acest bloc să ofere indicații despre cum ar putea funcționa o potențială nouă monedă comună, în special în care acest mod ar putea proteja alte țări membre de impactul sancțiunilor precum cele impuse Rusiei, a raportat Bloomberg.
Consensul de la Brasilia, așadar, reprezintă un alt element util în independența națiunilor emisferei sudice și contrastează cu Consensul de la Washington care a dominat America Latină timp de decenii prin impunerea neoliberalismului economic și monetarismului lui Milton Friedman, prin așa-numiții Chicago Boys.
Aceștia din urmă, studenți ai lui Friedman, și-au asumat funcții importante în numeroase guverne sud-americane, inclusiv în dictatura militară din Chile lui Pinochet, aplicând măsuri economice bazate pe austeritate care au crescut exponențial sărăcia.
Efectele acestor politici sunt încă resimțite în America Latină, dar continentul a întreprins de mult timp contramăsuri pentru a-și schimba modelul economic și a se distanța de Statele Unite.
Aderarea Braziliei la BRICS, studiul unei monede comune și o mai mare integrare regională stabilită de Consensul de la Brasilia, toate merg în această direcție și sunt inițiative promovate mai ales de președinții socialiști.
Este un proces pe termen lung care, însă, a început deja și ar putea aduce schimbări structurale nu numai în America de Sud.
Cele unsprezece națiuni se vor reuni din nou, la o dată și un loc încă de stabilit, pentru a monitoriza cursul inițiativelor de cooperare și a stabili următorii pași de urmat.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu