Președintele rus Vladimir Putin a revocat un decret semnat la 7 mai 2012 care conținea linii directoare de urmat în politica externă.
Pe lângă reafirmarea respectului pentru principiile fundamentale ale ONU și a unei mai mari cooperări cu Uniunea Europeană și Statele Unite, legea a susținut suveranitatea Republicii Moldova în contextul politicilor privind viitorul Transnistriei, o regiune învecinată cu Ucraina, administrată de pro-separațiști-ruși.
Decizia vine la câteva zile după demisia premierului moldovean Natalia Gavriliță și protestele împotriva Maiei Sandu, președintele Republicii.
Maia Sandu, într-un discurs în fața Parlamentului, a denunțat „posibilitatea subversiunii rusești în țară”, invitând Moscova să-și retragă trupele staționate în Transnistria din 1992.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, amintește Chișinăului că:
„Rusia a fost și este parte activă în afacerile regiunii”, și a recunoscut că relaţiile dintre cele două ţări sunt „extrem de tensionate”.
Revocarea decretului de către Putin este doar ultimul pas într-o escaladare care s-a accentuat în ultimele săptămâni.
Tensiunea dintre Moscova și Chișinău a fost alimentată de nașterea noului guvern moldovenesc. Acesta din urmă, ca și predecesorul său, are o clară conotație pro-occidentală!
O caracteristică care, potrivit Maiei Sandu, l-ar fi adus în centrul obiectivelor rusești, cu Kremlinul care și-ar dori ca un guvern similar să exercite presiuni asupra Ucrainei dinspre sud și să scoată țara de pe orbita vestică.
Revocarea decretului poate fi considerată așadar nu ca începutul unei invazii totale, ci ca trimiterea unui mesaj politic țării, care a obținut în iunie 2022 statutul de membru candidat la Uniunea Europeană.
În numele acestei apropieri, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nico Popescu, a mers la Bruxelles pentru a cere ca oligarhii și politicienii implicați în încercarea de destabilizare a Republicii Moldova să fie incluși în următorul pachet de sancțiuni.
Dacă pe de o parte, prin decretul semnat în 2012, Rusia a susținut oficial integritatea teritorială a Moldovei, pe de altă parte a reprezentat-o, pornind de la acordul care a înghețat războiul civil dintre Transnistria și statul central, garantul de situație de facto care a văzut regiunea existentă cu contribuția propriilor forțe de menținere a păcii (circa 1500 de soldați).
Astfel, în funcție de alternanța guvernelor din Moldova, prezența Rusiei în Transnistria a fost mai mult sau mai puțin tolerată.
Cel puțin până în 2020, când ascensiunea la putere a forțelor liberale și pro-europene și înfrângerea fostului președinte pro-rus Igor Dodon au readus Chișinăul în poziția de a considera prezența Rusiei în Transnistria din ce în ce mai puțin legitimă.
Tensiunea continuă să crească în ultimele ore. În Transnistria, au avut loc atacuri la adresa Ministerului Apărării, precum și la două antene ale radiodifuzorilor pro-ruși.
Autoritățile separatiste, precum și cele centrale, au convocat așadar Consiliul de Securitate, alertând forțele militare de-a lungul râului Nistru.
În capitala Moldovei a avut loc un protest masiv împotriva statului pentru gestionarea crizei economice, care a adus inflația la 30% și a redus semnificativ puterea de cumpărare a cetățenilor.
În cadrul demonstrației organizate de partidul pro-rus Shor, președintele Maia Sandu a fost acuzat că este prea pro-occidental și apropiat de NATO.
Ca răspuns, autoritățile de stat au marcat protestul ca parte a planului de destabilizare al Rusiei.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu