Puțin contează dacă actuala administrație este sau nu la putere într-o țară democratică!
Recunoașterea biometrică și facială sunt visul guvernelor din fiecare colț al globului, instrumente idilice pentru a asigura rate ridicate de supraveghere care pot exercita controlul capilar al teritoriului, care la rândul său, ar trebui să se traducă în rate ridicate de siguranță.
Printre entitățile care și-au promovat mai recent dedicarea față de cauza tehnologiei se numără Iranul, o națiune care exploatează de mult potențialul inteligenței artificiale pentru a suprima disidența și a optimiza sectorul apărării.
Institutul de Cercetare a Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor din Teheran a definit deja în noiembrie 2021 o cale ambițioasă care, cel puțin conform previziunilor cadrelor universitare, ar trebui să ridice Republica Islamică pe lista celor mai avansate zece puteri din sectorul instrumentelor de inteligență artificială.
Cu toate acestea, națiunea se dovedește deja a fi un centru de excelență discretă. Pentru a finanța acest salt tehnologic, regimul iranian a bugetat o cheltuială inițială de 8 miliarde de dolari, deci o investiție anuală de 12% din PIB-ul național, însă conform revistei Nature, în 2021 Iranul se poziționa deja pe locul treisprezece pe lista Publicații științifice cu tematică AI, o secțiune transversală care dezvăluie cât de mult este interesat de fapt instituția să optimizeze dispozitivele de care dispune.
Nu trebuie să vă pierdeți imaginația pentru a afla cât de utilă poate fi inteligența artificială unui guvern atât de autoritar!
În ianuarie, comandantul Gărzilor Revoluționare Islamice, Hossein Salami, a reiterat într-o conferință de presă că trupele de la Teheran dețin deja drone echipate cu AI, care este exploatată cu atenție pentru a perfecționa precizia de țintire a sistemului de control.
Conform retoricii adoptate de militari, programele de navigație ar putea în acest moment să ofere armelor o precizie absolută, calitate care ar merge și mai departe pentru a pune în valoare instrumentele morții deja râvnite pe piața armelor datorită costului redus al acestora.
Acolo unde încă nu ajunge cu mijloace proprii, Iranul se arată gata să se bazeze pe talentul străin. Acest lucru este valabil mai ales pentru sistemele de supraveghere în masă alimentate de tehnologii de recunoaștere facială, care intră sub incidența punctului 14 din Declarația comună privind tratatul de cooperare Joint Statement on Comprehensive Strategic Partnership semnat în 2016 între Teheran și Beijing.
În pasajul în cauză, ușa este ținută deschisă către „colaborări pragmatice” care vizează combaterea „terorismului, extremismului și separatismului”, derive care sunt etichetate în mod explicit drept „mari rele”, indiferent dacă văd conturul unor atacuri sângeroase sau pașnice ale dizidenței civile.
Datorită sprijinului industriilor străine, Gărzile Revoluției Islamice ar putea deja să cartografieze zeci de orașe, grație unei rețele de supraveghere a cărei rază de acțiune, conform unor estimări, ar putea număra deja 15.000 de unități, ochii fără pleoape trimițând un flux constant de date către servere iraniene, dar și la cele chinezești.
Huawei a fost acuzat de mai multe ori de Statele Unite că a încălcat sancțiunile impuse Teheranului pentru a se târgui pentru dispozitive tehnologice, dar partea leului pare să revină Tiandy, o companie din Tianjin despre care se speculează că a jucat un rol decisiv în monitorizarea, în identificarea, capturarea și urmărirea penală a multora dintre participanții la demonstrațiile care au avut loc în ultimele luni.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu