În ultimele zile au avut loc două întâlniri importante la New York pentru a încerca să accelereze mecanismele guvernării mondiale.
Prima, deja încheiată, a avut loc pe 22 și 23 septembrie la organizația națiunilor unite și s-a numit „summit-ul viitorului”.
Cea de-a doua, care se desfășoară în perioada 23-27 septembrie, are loc la sediul local al Forumului Economic Mondial (WEF) sub denumirea, atenție:
„întâlnirile cu impact asupra dezvoltării durabile 2024” (sdim).
În cadrul reuniunii ONU, liderii mondiali au adoptat un „pact pentru viitor” pentru a consolida rolul națiunilor unite, astfel încât să răspundă mai rapid și mai coordonat la crizele globale, care – după cum se indică în documentul final – care „au loc și vor apărea” cu o frecvență tot mai mare.
Scopul declarat este, de asemenea, atingerea obiectivelor agendei 2030 a națiunilor unite, inclusiv pe cele referitoare la dezvoltarea durabilă.
Între timp, la WEF (Forumul Economic Mondial) se reiterează importanța „colaborării sectorului public-privat”, adică între guverne și companii multinaționale, pentru atingerea obiectivelor.
În cadrul „summitului viitorului”, adunarea generală a ONU a aprobat adoptarea „pactului pentru viitor”.
Singurele voturi împotrivă au fost cele ale Rusiei, Iranului, Belarusului, Sudanului, Siriei, coreei de nord și Nicaragua.
Scopul acordului este acela de a accelera atingerea obiectivelor agendei 2030 documentul aprobat subliniază în mod constant amenințarea de noi șocuri și posibile urgențe la nivel global, folosit ca motivație pentru a face necesare instrumente de guvernare globală mai eficiente, pentru ca să fie implementate prin transfer si cedarea suveranității naționale.
Scopul declarat este atingerea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă decise la ONU.
În acest context, națiunilor unite trebuie să aibă o putere din ce în ce mai mare asupra statelor membre.
Solicitarea Rusiei de a include principiul neamestecului în afacerile interne ale statelor a fost respinsă.
Secretarul general ar avea „autoritate permanentă” să declare „o platformă de urgență în cazul unui viitor șoc global”.
Vă spuneam cu ani în urmă că se urmărește instaurarea unui guvern mondial condus de organisme ca ONU și OMS!
Mulți ați râs, acum ne spun chiar ei asta, oare mai râdeți?
Lista posibilelor dezastre care ar putea duce la activarea situației de urgență este extinsă, incluzând:
evenimente climatice sau de mediu la scara larga; noi pandemii; răspândirea pe scară largă a agenților biologici periculoși (intenționat sau accidental); evenimente care perturbă fluxurile globale de bunuri, persoane sau active financiare; probleme la scară largă în spațiul cibernetic; perturbări ale conectivității digitale globale.
După cum a susținut anul trecut António Guterres, secretarul general al ONU, aceste șocuri „ne lovesc deja cu o forță și o frecvență mai mare, cu implicații grave pentru pace și securitate, stabilitatea economică și durabilitatea mediului”.
După cum au demonstrat pandemia de covid-19 și criza globală a costului vieții, efectele pot afecta în mod disproporționat pe cei mai săraci și cei mai vulnerabili, „luând mai departe progresele prevăzute de agenda 2030”.
Prin urmare, lecțiile învățate din răspunsul la aceste crize evidențiază importanța unui răspuns internațional rapid, previzibil și structurat, a maximizării rolului unic al ONU și a implicării și împuternicirii „multi-părților interesate” (părți interesate de interese precum multinaționale și diverse organizații internaționale private, cum ar fi WEF).
Din această perspectivă, „ar fi la latitudinea secretarului general să decidă când să convoace o platformă de urgență, în consultare nu numai cu autoritățile politice naționale ale țărilor membre, ci și cu instituțiile financiare internaționale, părțile interesate și organizațiile private”.
Documentul, aprobat de adunarea generală și, prin urmare, operațional, nu va fi totuși o piatră de mormânt pentru deciziile individuale ale statelor.
Platforma de urgență creată, ca orice decizie adoptată de națiunile unite, din moment ce nu există altă forță coercitivă decât cea a consiliului de securitate care să forțeze națiunile individuale să se comporte într-un anumit fel, poate fi încă ignorată de statele individuale, cel puțin de către cei care au puterea să o facă.
După cum s-a menționat, întâlnirea „the sustainable development impact meetings 2024”, care are loc la forumul economic mondial, pare a fi într-o continuitate perfectă.
În timp ce guvernele au discutat și votat la Onu, în cadrul forumului multinaționalelor, creat în 1971 de economistul Klaus Schwab, este vorba de „multi-stakeholderii” menționați expres printre subiectele care urmează să fie consultate în „pactul pentru viitor” care se discută.
Pentru a numi doar câteva: blackrock, goldman sachs, meta, google, amazon, pfizer, intel, allianz, ibm, aramco, nestlé, morgan stanley, jpmorganchase, mastercard, bill & melinda gates foundation, open society foundations.
Documentul ONU: click aici
Adaugă comentariu